Tudor Arghezi
Referat
1880, 23 mai Vede lumina zilei, la Bucuresti, Ion N. Theodorescu. Pseudonimul sau Arghezi e explicat de catre scriitor in legatura cu Argesis (numele vechi al raului Arges).
Urmeaza cursurile liceului Sf. Sava.
1896 Debuteaza literar sub influenta 'magistrului' Macedonski, in Liga ortodoxa, semnand Ion Theo.
1900-1904 Poetul e cativa ani calugar la Cernica.
1905-1910 Calatorie in strainatate. Putin timp la Paris, apoi la Manastirea Cordelierilor, unde e asaltat sa devina catolic. Plictisit de insistente, se muta la Geneva, unde scrie poezii, asista la cursurile Universitatii si, ca sa-si castige existenta, lucreaza intr-un atelier dinti de aur, inele si capace de ceasornice. In 1909 viziteaza Italia.
1912-1916 Revine in Romania. La Facla, Viata romaneasca, Teatru, Rampa publica versuri, pamflete, articole polemice s.a.
1918-1919 In timpul realizarii Romaniei Mari, e inchis doi ani, impreuna cu 11 ziaristi si scriitori (intre care si Ioan Slavici), la penitenciarul Vacaresti, acuzat de tradare, pentru ca se pronuntase pentru neutralitatea Romaniei.
1927 Apare cu mare intarziere prima sa carte de poezie Cuvinte potrivite.
1928 Sub directia sa, apare ziarul Bilete de papagal.
1929 Prima carte in proza Icoane de lemn.
1931 Placheta de versuri Flori de mucigai legata, ca si Poarta neagra, de anii de detentie. Tot acum, pentru copii, publica volumul in proza Cartea cu jucarii, inaugurand o directie secundara in creatia scriitorului, ce va continua, mai apoi, cu volumele stiute de scolari: Cantec de adormit Mitzura, Buruieni, Martisoare, Prisaca, Zdreanta, Cuvant s.a. Manualele scolare cuprind multe creatii destinate copiilor.
1934 Scrie romanul Ochii maicii Domnului (dragostea materna si devotamentul filial).
1935 Versuri de seara
1936 Cimitirul Buna-Vestire, roman.
1939 Hore, volum de versuri
1942 Romanul Lina, de fapt lung poem in proza.
1943 Sub genericul Bilete de papagal (ziarul Informatia zilei) publica indeosebi pamflete usturatoare, pentru care e cercetat de politie. La 30 sept., apare exceptionalul pamflet Baroane, atacand pe ambasadorul german von Killinger. Ziarul e imediat confiscat, scriitorul e inchis la Bucuresti si in lagarul de la Tg. Jiu.
1944 Iese din lagar.
1944-1967 In anii 'dictaturii proletariatului', dupa o perioada de retinere, este 'reabilitat', distins cu titluri si premii, ales membru al Academiei Romane, sarbatorit ca poet national la 80 si 85 de ani. S-a bucurat de mari avantaje in regimul comunist, ca si Sadoveanu, colaborand cu autoritatile si scriind poezii sociale pe placul acestora. Publica poemul 1907- peisaje, Cantare omului, Stihuri pestrite, Poeme noi, Cu Bastonul prin Bucuresti.
1966 Se stinge, rapusa de cancer, sotia sa de o viata, Paraschiva.
1967 Moare si el, fiind inmormantat, alaturi de Paraschiva, in gradina casei din str. Martisor. Funeralii nationale. Casa e astazi muzeu, intretinut de fiica sa Mitzura.
