RIGA CRYPTO SI LAPONA ENIGEL
Scrisa in 1924 si publicata in primul numar din Revista Romana,din aceeasi vara Riga Crypto si lapona Enigel este o balada un cantec batra-nesc de nunta,pe tema dragostei dintre doua fiinte apartinand unor lumi antagomice si complementare ,imposibil de implinit in aceasta lume.Unii critici au afirmat ca poema barbiana este de fapt un "Luceafar intors",in care lapona Enigel aspira la caldura si iubire in vreme ce riga Crypto aspi-ra la intuneric si umezeala.
Poezia il descrie pe riga Crypto ca o "inima ascunsa",un insinguratic retras ,tronand in lumea sa vegetala ,o lume materiala.Spatiul lui Crypto este un spatiu al umbrei si somnului,al umezelii si racorii:
"In pat de rau si-n huma unsa
Crai Crypto,inima ascunsa
La vecinic tron de roua parca!"
Urmatorul tablou este cel al laponei Enigel si al lumii din care vine.
"In tari de gheata urgisita"porneste catre sud sa-si duca renii la pasunat, motivul transhumantei fiind un simbol al idealului laponei.Ajunge in lumea lui Crypto si se intalneste cu aceasta.Intalnirea are loc in primavara anotimp de tranzitie si metamorfoza a naturii.Craiul se indragosteste de Enigel si in propune sa ramana cu el.Ritualul cererii se repeta de 3 ori,ci-fra cu valoare simbolica.Mai intai ii ofera lui Enigel fragi ,dar ea ii refuza. A doua oara ii cere sa-l ia cu ea ,incercarea esueaza din nou,iar a treia oara ii cere sa renunte la lumea sa si sa ramana cu el.Refuzul lui Enigel este insa categoric, spunandu-I ca visul ei este altul.
Sub povara soarelui in timp ce Crypto vorbeste cu Enigel acesta
"moare",metamorfozandu-se de fapt intr-o ciuperca otravitoare.Sf. tragic al povestii celor doi se vede inca din titlu,numele celor doua personaje semnificand lumile din care fac parte si idealul lor:craiul Crypto evoca prin numele sau inchistarea si circumscrierea in propriul univers,cel al regnului vegetal aflat sub semnul umbrei si al umezelii;cuvantul "crypto" semnifica in limba greaca "ascuns""tainuit".Lapona Enigel vine din nord, din "tara de gheata" si merge spre sud cautand soarele;numele sau semni-fica "lumina,spatiu solar,cunoastere".Reluind motivul eminescianal Lu-ceafarului poezia lui Barbu subliniaza acceasi idee:drama incompatibili-tatii a doua lumi distinse ,aici a 2 regnuri:riga Crypto apartine regnului vegetal este o ciuperca ,iar lapona Enigel este o fiinta umana.Enigel are constiinta distantei ce o separa de regele "ciuperca",caci legile firii se opun fortei destinului.
Cele doua lumi sunt inchise,fara contact intre ele ,una guvernata de legi "umane"perisabila in timp,cealalta vesnica suficient de sies ,cea a soarelui.Aici avem o asemanare cu poezia Dupa melci riga fiind melcul, iar amandoi atat riga cat si mrlcul renunta la situatia privilegiata a exis-tentei ,iar sanctiunea este pe masura.Precum melcul care este amagit de descantecul copilului,lapona ii cere rigai sacrificiul suprem"asteapta de te coace".Starea lui Crypto este cea a increatului si a somnului,neavand nici un ideal."Sterp il faceau si naravas/Ca nu vroia sa infloreasca".Pentru ca el nu-si poate parasi lumea o imbie pe ea sa ramana,ispitind-o de fapt sa renunte la toate sbuciumarile sufletului uman si la idealurile ei.Invitatia este tentanta insa invinge constiinta umana .Idealul ei este soarele ,lumina deci cunoasterea si nu poate ramane in "somn fraged si racoare"si in um-bra simbol al orimarii tuturor idealurilor.Riga Crypto nu poate sa-si depa-seasca conditia,deoarece este "sudat"in regnul sau in timp ce laponei ii da dreptul de a tinde spre cunoastere,spre absolut.Lapona isi da seama ca ei tind spre 2 lumi diferite.Ea tinde spre o lume spirituala ,reprezentata de soare ,iar el apartine lumii materiale sugerata prin "carne".
Intalnirea celor doi eroi este posibila numai in plan oniric.Sf.lui Crypto reprezinta ,victoria spiritului asupra materiei ,viatorie simbolizata chiar prin cele doua elemente -"soarele"si"umbra"-soarele invinge um-bra.Se vorbeste despre asemanarea dintre aceasta poezie si"Luceafarul", autorul insusi afirmand ca este un luceafar cu rolurile inversate;Crypto ar corespunde fetei de imparat ,iar lapona Luceafarului ,insa exista si o contradictie,caci'in poezia lui Barbu cele doua fiinte cu aspiratii deosebite stau in acelasi plan terestru ,in vreme ce in poema lui Eminescu,Hyperion simbol al geniului face parte din lumea siderala'(Al.Piru.).Crypto poate sa fie mai degraba echivalentul lui Catalin ,indemnand-o pe fata sa renunte la cultul soarelui.Ambele poezii au aceeasi tema ,aceeasi chemare a iubi-rii si aspiratia spre absolut ,incompatibilitatea lumii celor doi eroi.
S-au inspirat din izvorul folcloric creand o lume de basm.Este comu-na atitudinea din final a omului de geniu ,de detasare,intelegere si compasiune,fata de cercul restrans al omului comun,respectiv al Catalinei si al lui Crypto.Personajele devin simboluri impotrivindu-se soarteicare le-a fost datachiar daca aceasta lupta cere sacrificii.Ambele poezii au ecouri din lirica populara si asemanariin limbajul poetic si preferinta pen-tru metafora-simbol.Insa aceste 2 poezii au si deosebiri:Catalina vazand ca nu are acces la lumea Luceafarului ,se resemneaza cu Catalin ,fiinta comuna din cercul ei,insa Crypto nu renunta la idealul erotic si se sacrifica pentru el."Luceafarul" nu are un sf.tragic ca "Riga Crypto si lapona Enigel".Universul eminescian mitologic ,versul este clasic,versul lui Ion Barbu este modern;Mihai Eminescu este un poet romantic ,in timp ce Barbu este poet realist si modern,topind in creatia sa formule moderne.
Balada lui Ion Barbu este de fapt drama fiintei umane care se consuma intre traire si cunoastere,in rational si emotional.Modalitatea de balada este realizata artistic prin fluenta versului de factura mai curand populara incrustat de metafore,cu o mare intensitate de continut("lama de blestem","suflet-fantana-n piept")si prin insasi modalitatea desfasurarii mitice ca intr-un scenariu epico-dramatic de"mister"medieval.Economia de mijloace artistice apare ca o insusire majora prefigurand evolutia care-l va caracteriza pe Ion Barbu in intreaga sa creatie lirica.Natura este pre-zenta ta in cateva contururi ,predominand limbajul incifrat,simbolurile si metaforele.Aparitie singulara in literatura romana ,mult din unghiul lim-bajului sau criptic ,greu descifrabil si mai putin din cel al lirismului subs-tantializat.
Mai tarziu ,descoperindu-se adevarata valoare artistica a fost'inscris' in contemporaneitatea lui Arghezii si Blaga.
