Pergamentul diafan
Ultimele povestiri
1
,,Pergamentul diafan " este,fara indoiala,unul din cele mai reusite romane puzzle,cu piesle aruncate intamplator,la fel cum lumea este un puzzle ,unde arbitrarul guverneaza conform ordinii divine,misterioase prin insasi esenta sa,unde fiecare piesa reprezinta oameni ale caror minti ,,nu sunt altceva decat fragmente ale unui puzzle universal, prea complicat de inteles pentru fiecare om in parte,ba chiar si pentru toti laolalta".
In ciuda aparentei neomogenitatii,textele nu sunt bucati disparate,ci creeaza impreuna un tot, reprezinta lumile prin care unicul Mare Personaj,Ma-
gicianul Divin,trece recurent,lumi care sunt grupate prin coeziunea intelesuri-
lor.Lumile acestea au fie un aspect arhaic,misterios,imposibil de patruns prea adanc cu gandul,din cauza vechimii si incertitudinii existentei lor-,,Stapanului
Sunetului", ,,Pergamentului diafan",fie unul aproximativ contemporan,aproxi-
mativ din cauza incertitudinii generale care exista in aparenta-,,Interventia zo-
rabilor in Jormania" si ,,Miss Emeralds".
In cuprinsul povestirilor se observa o
dar care la o privire mai atenta se dovedesc a fi doar doua,mari,care sunt afectate de principiile metempsihozei si palingenezei:Magicianul,uneori intru-
chipat si de autor -,,Miss Emeralds", ,,Ultima aparitie a Aliciei H. si a Leei,care
poseda discul de smaragd al destinului. Astfel,personajele descopera si fructifi-
ca toate consecintele saltului in timp si in spatiu,de oriunde spre oriunde.
Proza fantastica a lui Culianu necesita pentru a fi descifrata un complex
ritual initiatic ,parcurgerea unui labirint al cunoasterii. Motivele literare si exis-tentiale pe care le foloseste in povestirile din ,,Pergamentul diafan " sunt culese din locuri si din timpuri diferite,fiecare cu particularitatile sale ,dar toate reprezinta lumea reala,asa cm este ea,cu sacru si profan,cu tragic si hilar ,cu ne-
cunoscutul misterios si cunoscutul prea idealizat. De fapt,lumile create in opera
sunt mai mult paralele cu lumea reala,incadrand-o din toate partile dimensiunii
universale,punctand-o si accentuandu-i complexitatea imposibil de inteles,dar foarte usor de acceptat .Motivele folosite fac mai mult parte din lumea oculta:piatra magica,care produce delirul entropic al constiintei universale: ,,ma vedeam vorbind curent o sumedenie de limbi si intelegandu-le perfect fara sa le fi invatat vreodata", ,,ma vedeam femeie,barbat,batran,copil,hot,cersetor, nobil, astrolog,magnat,camatar, taran si negutator de smaragde in acelasi timp."(aici s-ar putea face o analogie cu ,,Scrisoarea I "a lui Eminescu,personajul trecand prin toate starile de ,,agregare" ale finite umane,si blamate, si laudate , si negli-
jate
Din cauza pietrei, personajul isi pierde identitatea si devine un spirit universal care odata ce a luat forma profesorului William H. strange laolalta in colectia sa toate smaragdele pe care le intalneste, spre a concentra energiile Universului pe calea esentializarii finale. Ca si personajul magicianului, si Piatra are mai multe forme -un disc pe care este o inscriptie intr-o limba necunoscuta , ,,Enigma discului de smaragd" si din care se intrupeaza Mekor sub forma Leei; ochiul de smaragd al Zeitei Tara, ,,Jocul de smaragd".
Motivele cosmogoniei ludico-poetice si migrarii sufletului in trupuri succesive ( doctrina budhista ) ,,inconjoara motivul pietrei magice ,care prin acestea doua lucreaza in povestiri si determina salturile in timp si spatiu de la o lume la alta. Magicianul se transforma din rabinul Yehuda ha-Levi in Raymun-
Dus Lullus si Giordano Bruno,pentru ca mai apoi sa evolueze in Raoul Descar-
tes,Leibnitz(fondatorul analizei matematice) si Boole(creatorul algebrei booleane) si sa incheie cu Bochart de Saron,descoperitorul ,,limbajului divin''.
Debuturile povestirilor incearca sa aiba o baza reala, iar finalurile duc la concluzia marturisita la incheierea romanului: ,,magicienii,oricat de mare ar fi eroarea lor,sunt mai aproape de adevar decat mecanicistii".Ioan Petru Culianu creeaza aceste texte pentru a realize revelatia instaurarii pe Pamant a armoniei magice. Aceasta magie reprezinta initierea intr-un ocultism fara conotatii satanice ,si il urmareste pe autor pretutindeni pe parcursul creatiei,fiind prezenta hyperbolic in ,,Pergamentul diafan" .
Povestirea de inceput,care poarta numele romanului,prezinta fapte
dintr-un trecut destul de indepartat,intr-o manastire crestina,si impleteste ele-
mentele realului cu cele ale fantasticului;lumea in cauza se afla la granita Realiei.Magicianul este inca in faza incipienta a drumului sau:in persoana lui Ali al-Kashkari,zis Prinde-Muste ,un cavaler al Ordinului Cautatorilor de Adevar,un personaj obscur ,despre care nu se stie nimic,deoarece autorul nu in-
sista pe aparentele sale efemere,pentru a nu fi comparat superficial cu el insusi in alta lume. Prinde-Muste trebuie sa le gaseasca calugarilor viziunile furate, si trece prin aventuri in care oamenii sunt infratiti cu fiintele fantastice,infiltrate printre ei (in acest caz Asasinii).Viata de la manastire este aspra,dar staretul se scalda in bogatie,calugarii vorbesc ca la Turnul Babel,intelegandu-se intre ei prin limba universala a existentei,iar atunci cand hotul viziunilor este aflat in persoana ecumenului,ei il bat(,,In clipa aceea,profitand de un moment de neatentie din partea politistului arab,parintele Ioan,urmat de cativa credinciosi,se repezi la egumen si-I trase un sut bine calculate in burta.[.]Filip se franse in doua ,dar rezista")si ii insceneaza decaderea(,,Ioan se strecura ca un sarpe pana la acuzat si-I trase un picior in burta care-l facu sa se rupa in doua si
sa verse fiere verde.<E posedat de satana!>urlara mai multi calugari,fiecare pe limba lui,la vederea lichidului vascos atarnand la gura acuzatului."). Prinde-Muste trece apoi in slujba fantasticului-in Alamuth gaseste o lume inca nealterata de prohibitii si abstinente figurative si isi ia angajamentul de a face cel mai maret lucru din viata sa-sa ajute Cuibul Vulturilor sa-l plamadeasca pe
Mahdi,pentru a cuceri lumea.
O intruchipare alternative a Magicianului,oarecum superioara lui Prinde-Muste o reprezinta Abu al-Faraj Muhammad ibn Ishaq ibn Muhammad ibn Isaq,care pe langa un nume somptuos(Muhammad-numele profetului musulman)descopera efectul sunetelor,atunci cand Allah il scapa de la moarte prin strigatul inaudibil dar cu efect mortal asupra talharului.Abu al-Faraj devine astfel Stapanul Sunetului,si prin undele sonore ajunge sa poata stapani lumea,sa creeze fiinte mici,sa-si schimbe culoarea pielii,sa invie mortii sis a dobandeasca o cunoastere aproape absoluta a prezentului,trecutului si viitorului prin reincarnari successive in diferite tipuri de oameni,dar in final descopera ca ,,a cunoaste nu inseamna sa devii constient de libertate,ci de propriile-ti limite:inseamna sa afli ceea ce este deja prestabilit".Incercand sa faca acelasi lucru ca Allah,el se pierde si ajunge la concluzia ca nu a savarsit din nou pacatul primordial,ci ca a fost de fapt o unealta a acestuia pentru a demonstra lumii gratuitatea creatiei;omul nu poate sa creeze Universul ,cid oar fapturi si lucruri neinsemnate,in care isi pune,ca si Creatorul,dragostea.Abu al Faraj se ,,dizolva",sufletul sau migrand spre o alta dimensiune,de unde sa-si reporneasca drumul efemer.
Lumea Alergatorului Tibetan, ,,urmasul"primilor doi , este una in curs de degradare-in
timpul invaziei chineze in
su( Magicianul dupa moartea lui Cal Alb), care sfarseste intr-un lagar de reeducare, cu constiinta impacata dupa ce isi intelege menirea, dup ace taina cea mai teribila din lume a fost pusa la adapost. Astfel spiritual personajelor se intoarce in smaragdul de unde vor renaste in alte trupuri, timpuri si locuri.
Continuitatea poate eterna a spiritului isi face simtita prezenta deloc sublim in ,,Conspiratia sufletelor indienilor" si in ,,Jocul smaragdelor''. Piatra magica, detinatoarea portii de trecere dintr-o lume in alta,este smaragdul magic, omnipresent in roman. Sufletele indienilor trec prin aceasta piatra pretioasa in trupurile albilor colonizatori , si asa cum Mekor isi pastreaza in fiecare trup aroma de briza marina, caracteristicele pieilor rosii incep sa se faca simtite din ce in ce mai tare in constitutia albului cuceritor.
,,Interventia zorabilor in Jormania"(care este intruchiparea tarilor din estul Cortinei de Fier )aduce magicianul in lumea moderna, unde dilemele efemere sunt la ordinea zilei si constituie activitatea tuturor oamenilor.Pisicile modificate genetic duc la rasturnarile de regim si la tot ceea ce tine de ele:haos, anrhie, jocuri politice mai mult sau mai putin violente, asasinate . Personajul este trecut astfel in ,,Cursa de soareci a Doctorului Mayow" , asemanatoare cu ,,Ioana" de Marin Sorescu : ,,Desigur, soarecii nu sunt de nesabuiti ca sa se raneasca incercand sa fuga,dar vor foarte adanc in inimile lor sa dobandeasca sansa de a fi nesabuiti . Singura problema este :cat timp ar trece pana sa se potoleasca , sa devina apatici ,sa uite tot in afara bucatelei lor de branza,sa se tolaneasca inerti sis a viseze nu mai mult decat pot vedea din cursa lor, adica alte curse cu soareci in ele." Soarecele intruchipat de Magician se intoarce in smaragd spre a-si intalni zeita, si dupa alte cateva drumuri prin realitati ca Tozgrec si om modern, o intalneste in sfarsit in ,,Enigma discului de smaragd",
furat de la muzeele Borgia si nerecuperat.
Ca Biblioteca din Alexandria, urmele sale si ale lui Mekor sunt arse pentru a da impresia ca au disparut cu tot cei care le-au facut, Magicianul si zeita trecand in lumea linistii, a Celor Opt Intelepti. Ca o ,,rasplata" pentru ,,activitatea"sa , Magicianul primeste cutia limbii Creatiei ,a indestularii umane ,dar el este asemenea sarmanului Dionis(Mihai Eminescu), decazut din lumea visului ,darn u definitive,ca acesta. Pentru a se mai putea metamorfoza,magicianul incearca sa lupte cu puterile care i-au dat cutia , spre a scapa de ea,spre a se intoarce in smaragd , alaturi de Mekor , zeita sa. Pacea magica a Terrei poate sa fi fost o misiune,o aventura initiatica si extatica a sa,pentru a putea intra in ,,colegiul invizibil " al literei magice,pentru a se apropia de algoritmul secret rezervat marilor initiati.
Textul comentat precum si citatele au fost bazate exclusive pe volumul: ,,Pergamentul diafan-Ultimele povestiri" de Ioan Petru Culianu,aparut la Editura Nemira , Bucuresti 1996.
