Ultima noapte de dragoste - Tema, Structura, Subiectul, Personajele, Caracterizarea personajului principal referat



Camil Petrescu

(1894-1957)

  • nascut la 22 aprilie 1894 in Bucuresti

  • activitatea literara bogata alcatuta din :a)nuvele:”Turnul de fildes”

b) romane: ”Ultima noapte de dra -goste,intaia noapte de razboi”,”Patul lui Procust”.



c)teatru:”Jocul ielelor”,“Actvene- tian”,”Suflete tari”.

  • este considerat ca un inoitor in arta romanului,pe care a modificat-o esential,prin compozitie,tehnica narativa,creatie de personaje si stil.

  • Moare la 14 mai 1957.

 

Ultima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi

Tema:-crearea unui erou intelectual analitic si introspectiv, inspirat din mediul citadin.

Structura:-este structurat in doua parti (corespunzatoare celor doua jumatati ale titlului),care urmarsc cele doua experiente ale eroului: iubirea si razboiul.

-este un roman confesiv.

Subiectul:”Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi”,romanul lui Camil Petrescu,e compus din doua parti care nu au intre ele decat o legatura occidentala.Prima parte e un roman pasional, in care ni se descrie”istoria geloziei lui Stefan Ghiorghidiu”,in sufletul caruia evenimentele zilnice iau proportii exagerate si oarecum ridicole.Gelozia nu se poate masura decat prin puterea de iubre si de idealizare a femeii.

Romanul incepe in ajun de declarare a razboiului,cand sublotenetul Stefan Ghiorghidiu, concetrat in lucrarilede “fotificare” din regiunea Dambovitcioarei,face eforturi disperate sa obtina o permisiune de doua zile pt a merge la Campulung. O scrisoare de la fosta lui sotie (Ela) cu care se reconciliase de cateva saptamani, il chiama. Discutia in popota ,pe tema dragostei si raspunderilor reciproce,inveninata si altercata, ne introduce in miezul povestiriice se deschide cu chiar capitolul al doilea:”-Domnule,nvasta

trebuie sa fie nevasta si casa casa.Daca-i arde de altele sa nu se marite(…)

“-Cu ce drept sa ucizi o femeie ca nu te mai iubeste?(…)Cum poti sa ai cruzime sa siluiesti sufletul unei femei?Dreptul la dragoste e sfant domnule….Da..da….”.In cel De-al doilea capitol, autorul reconstituie acest roman al dragostei lui S.Ghiorghidiu pentru colega de Universitate(cu care era insurat de doi ani si jumatate),acea dragoste spulberata in cenusa de entuziasme si dezamagitri ale trecutului.

Partea a doua este un remarcabil jurnal al unor aspecte din razboi, cu toate noptile strategice inoportune .Altfel spus volumul doi este un jurnal de companie care ar fi putut sa lipseasca fara a stirbi din substanta romanului.

Personajele: * Stefan Ghiorghidiu *

-ca toate personajele lui Canil Petrescu,Stefan Ghiorghidiu este construit pe ideea ca luciditatea ceeaza constiiante dramatica a realitatii si,in cele din urma ucide fiianta.

-povestitorul este un om de spirit,un ironist de o superioara sobritate, un portretist extraordinar, dar mai cu seama martor de fiecare clipa al actiunilor din jurul lui si rasfrangerilor lor in propria lui constiinta.”in constiinta totul e bestialitate”,declara intr-un rand eroul lui Camil Petrescu si astfel putem spune ca romanul pe ambele lui fronturi, al amorului conjugal si al razboiului, este un neintrerupt mers, tot mai adanc in constiinta.

-el face parte din “familia” sufletelor tari:; revolta lui izvoraste din setea de cunoastere si din credita canu exista salvare fara curajul adevarului

-erou lui C.P este un psiholog al dragostei, astfel ca el cunoaste ocolurile cele mai tainice de la divinizare pane la ura si dezinteres,intr-un cuvant toate licorile marilor iubiri”Oricine iubeste e un calator singur in speta lui.”.”Un bandaj aplicat prea multe zile pe o rana si se lipeste de ea de nu-l mai poti desfece decat cusuferinte de neindurat … dar doua sufletecare s-au impletit…au crescut apoi laolalta?”.”nici un doctor nu are curajul sa desparta corpurile celor nascuti uniti,caci le-ar ucide pe amandoua .Cand e cu adevarat vorba de o iubire mare(…)rezultatul este acelasi.Celalalt barbat sau femeie se sinucide,dar intai poate ucide(…).Ca cei care se iubesc au drept de moarte unul asuptra celuilalt”.

Este un intelectual lucid posesor al unui confort moral facut petru timp de pace.

* Ela *

-figura pala din care nu retinem decat portretul fizic, ochii mari albastrii, parul blond si corpul suplu ,e sedusa de un tot atat de vag licentiat in drept si dansator modern, paraseste caminul o data ,de doua ori, pana la divortul final, decis cu sange rece in intervalul unei permisiuni.

* Caracterizarea personajului principal *

Stefan Ghiorghidiu este personajul principal al romanului si reprezinta drama intelectualului pus in situatii limita.Este un personaj lucid,insetat de certitudini si adevar, desi prima experinta de cunoastere,iubire,e traita sub semnul incertitudinii,fiind un zbucium permanent in cautarea adevarului.

Studen la filozofie,inzestrat intelectual,traieste in lumea cartilor.Plim-barea la Odobesti declanseaza criza de incertitudine a iubirii,punand sub sem nul intrebarii fidelitatea Elei.Dar autoanalizandu-si starile cu luciditate, res- pinge ideea geloziei.Vede in Ela idealul sau de iubire si feminitate,dar hiper- sensibil si orgolios isi amplifica drama.

Traieste dureros drama omului singur, neputand sa faca nici un compromis cerut de societate in care traieste. Se considera un intrus in lumea ce il inconjoara si de aceea alege lumea ideilor pure si aspira la o dragoste absoluta cautand in permanenta certitudini.

Razboiul este o alta experienta de viata in planul cunoasterii esentiale.Frontul este o experienta traita direct, eroul prezentand razboiul tragic si absurd.El inseamna noroi,arsita,frig si foame,umezeala, paduchi, mur darie si mai ales frica ,spaima, disperare si moarte. Frontul este haos, mizerie,invalmasala si dezordine ceea ce creaza o imagine halucinanta de “foc si trasnete”,tragismul confruntarii cu moartea,fiind dezvaluit in capito- lul:”Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu”.

Dramatismul iubirii lui Stefan intra definitiv in umbra, experienta dramatica a frontului fiind decisiva.Ranit si spitalzat,se intoarce acasa la Bucuresti, dar simte fata de Ela o instrainare definitiva:”sunt obosit mi-e indiferent chiar daca e nevinovata.”

S.G. nu poate fi considerat un invins deoarece reuseste sa depaseasca gelozia care il ameninta sa-l dezumanizeze,se inalta deasupra societatii –dominata de interese materiale-traind o experienta morala superioara aceea a dramei omenirii silite, sa indure un razboi tragic si absurd.