Miorita
Balada "Miorita" a fost culeasa de Alecu Russo de la niste pastori si apoi publicata de catre Vasile Alecsandri in "Poezii poporale. Balade (cantece batranesti) adunate si intreptate".
"In toata structura ei, aceasta balada unica este asa de autentica, plina de simtire, asa de inalta pentru natura eterna, incat eu o socotesc cea mai nobila manifestare poetica a neamului nostru." afirma Mihai Sadoveanu.
In "Miorita" este
ilustrat mitul popular mioritic, autorul exprimand aici ideea ca omul accepta moartea
ca pe un final firesc al vietii, o conceptie filozofica straveche,ceea ce face
ca el sa fie totodata un poem filozofic.
Eminescu, fascinat de profunzimea subiectului exprimat afirma: "(.)Acea
inspiratiune fara de seama, acest suspin al brazilor si al izvoarelor de pe
Carpati."
Opera este o balada populara ce apartine genului epic, in care, insa, se imbina armonios elemente lirice, epice si dramatica. In structura baladei se disting doua mari planuri, unul epic in cadrul caruia autorul anonim nareaza faptele si construieste personaje reale sau fabuloase si celalalt lirico-dramatic, ce se defineste prin exprimarea in fata mortii, intr-un dramatism impresionant.
Titlul acesteia este constituit din diminutivul unei oi tinere care are rolul principal pentru a aduce la implinirea testamentului. Mircea Eliade o denumeste ca fiind "elementul oracular" intrucat ea este elementul miraculos din balada care argumenteaza esenta mitologica a creatiei populare si care prevesteste moartea, ca pe un final, de neevitat, al vietii.
Oita "cu lana plavita" care "de trei zile-n coace/Gura nu-I mai tace/ Iarba nu-I mai place" intrucat ea presimte viitorul, simte cum sfarsitul stapanului sau este aproape si astfel, printr-o veritabila pregatire psihologica, intrucat crudul adevar nu poate fi spus dintr-o data, ea isi instiinteaza baciul intrucat il iubeste si vrea sa-l protejeze.
"Miorita" are puteri supranaturale ,dezvaluirea facuta ciobanasului constituind desfacurarea actiunii a acestei balade.
