BALTAGUL-prezentarea intamplarilor din roman pe momentele subiectului referat

BALTAGUL

Mihail Sadoveanu

Romanul "Baltagul" este de critica, de specialitate un roman mitic, deoarece autorul preia motivul baladei populare Miorita si il dezvolta intr-o naratiune cu adevarat fascinanta. In balada populara, cei trei ciobanei cu turmele lor coboara la iernat. Doi dintre ei se hotarasc sa-l omoare pe tovarasul lor, baciul moldovean. Acolo unde actiunea baladei se rupe, transformandu-se in lirism, sadoveanu o continua tesand in jurul acestui motiv al uciderii din lacomie, povbestea reconstituirii crimei si a pedepsirii ucigasilor de catre vaduva celui ucis, model de inteligenta, abilitate si frumusete morala.

Expozitiunea:

Autorul plaseaza actiunea intr-un sat din muntii Moldovei - Magura Tarcaului.

Romanul debuteaza cu imaginea eroinei principale, Vitoria Lipan, stand pe prispa si torcand intr-o zi de toamna, amintindu-si o poveste pe care sotul ei o spunea adesea la cumatrii si nunti. Nechifor Lipan, sotul Vitoriei, a fost intotdeauna priceput in ale oieritului. Avea stani bine oranduite cu baci ascultatori si priceputi.

Gandind la viata grea si plina de lipsuri a oierilor, despartiti pentru mult timp de familile lor, Vitoriei ii sporeste ingrijorarea ca sotul ei, plecat de mai bine de doua luni, la Dorna, ca sa cumpere niste oi, nu se mai intoarse. Mai intarziase si altadata, dar niciodata asa de mult. Atunci ea stiuse cauzele intarzierilor : popasul la crasma in compania lautarilor si a "ochilor negrii sau albastrii'.Dupa atatea intarzieri ea se arata suparata, ostila chiar, certurile incepeau brusc si se sfarseau brusc, pentru ca dragostea celor doi nu se stinsese, era la fel ca in tinerete si acum dupa mai bine de 20 de ani de convietuire "cand aveau copii mari cat dansii". Din sapte copii cati ii daruise Dumnezeu, mai traiau doar doi: o fata Minodora trimisa pentru educatie la Varatic si Gheorghita botezat asa dupa al doilea nume al tatalui sau.

Intriga:

De la o vreme incoace, Vitoria era tot mai nelinistita, caci intarzierea prevestita a sotului sau nu prevestea nimic bun. Nu sunt intarite de nici o veste concreta deocamdata totul era o banuiala, dar visul sau o pune si mai mult pe ganduri ( se facea ca Lipan trecea o apa calare pe cal dar avea fata intoarsa de la ea). Framantarile o fac sa mearga la parintele Daniil pe care il roaga sa-i faca o scrisoare catre Gheorghita aflat cu turmelew in Balti la Cristesti ca sa-l cheme grabnic acasa. Impartasindu-I preotului banuielile sale il mai roaga sa scrie si autoritatilor de la Dorna pentru acele lamuriri despre trecerea lui Lipan pe acolo. Din cauza nelinistii nu s-a putut bucura nici de sarbatorile de iarna care pentru prima oara I-au fost "straine si indepartate". Increzatoare in puterea credintei, Vitoria se roaga in fata icoanei Sfintei Ana de la manastirea Bistrita si tine post in mai multe zile de vineri. Superstitioasa o viziteaza pe baba Miranda vestita pentru descantece si vraji. In gand comunica cu Nechifor ca si cand ar fi alaturi "sa-mi raspunzi daca esti cu alta".In sinea ei spune ca l-a iertat pentru orice,dar Lipan nu-I raspunde. Sosirea fiului acasa o bucura si cu mare grija ii impartaseste planul ei de a pleca in cautarea lui Lipan. Isi pregateste si un baltag, binecuvantat de preotul Daniil.Vitoria stabileste de la bun inceput conditiile in care va inceta calatoria sa:" N-am sa mai am hodina cum n-are paraul Tarcaului pan' ce nu l-oi pasi pe Nechifor Lipan".

Desfasurarea actiunii:

Inainte de plecare personajul se spovedeste si se impartaseste la preot, iar gospodaria o lasa in grija baciului Mitrea. In drumul sau femeia alege traseul pe care banuieste ca l-ar fi ales si  Lipan, face popasuri, intreaba oamenii si I se confirma ca merge pe drumul cel bun."Astfel dupa popasul de la Bicaz se opreste in Calugareni la David fierarul satului, mos Pricop, care le potcoveste caii si care-si aduce aminte ca in toamna potcovise si calul lui Lipan. Ajunsi la Borca nimeresc la un botez. Oamenii sunt ospitalieri si cu chef de petrecere. Vitoria descaleca, intra la lehuza, pentru a-I oferi darurile conform datinii. La Cruci au dat peste o nunta, acolo ea face urari mirilor. Decum a intrat in tara Dornelor nelinistea ii sporeste. La Vatra Dornei afla ca Lipan cumparase trie sute de oi. Acinstit la crasma targului si a plecat mai departe spre Neaga. Urmarind traseul celor trei Vitoria ajunge la Sabassa, unde crasmarul si sotia lui isi amintesc de doar doi ciobani. Cucoana Maria cunostea si numele acestora: Calistrat Bogza si Ilie Cutui, despre care oamenii vorbeau ca s-au imbogatit dintr-o data, iar nevestele lor fac risipa si traiesc in lux.

Punctul culminant

La Sabassa Vitoria il gaseste pe Lupu, cainele de incredere a lui Lipan, pripasit la un gospodar. Agera la minte, ea deduce ca tragedia s-a petrecut intre Suha si Sabassa. Neobosita, ea cerceteaza imprejurimile chibzuind unde ar putea da peste osamintele lui Lipan. In drum spre locul numit Crucea Talienilor, cainele da semne de neliniste. Este lasat liber si el coboara intr-o prapastie. Flacaul il urmeaza si trimite o chemare infricosata. Acolo Gheorghita a gasit osamintele lui Lipan, tasca, chimirul si caciula. Toata durerea sufletului femeii zbucnii intr-un strigat grozav:"Gheorghita", dar ea nu striga numele baiatului ci a celuilalt, a lui Nechifor, numele lui adevarat care a fost schimbat in urma unei boli, potrivit unei vechi superstitii.Cercetand osamintele vede capatana sparta de baltag. Femeia trece la indeplinirea randuielilor sacre: aprinde lumanarea la capatul mortului, face planul pentru inmormantare. Are grija ca totul sa se desfasoare dupa datina, in semn de cinstire pentru cel disparut. Munteanca oranduieste priveghiul, bocitoarele, gaina de dat peste groapa, invita la inmormantare autoritatile si vine multa lume. Sicriul este purtat de un car cu boi. In fruntea cortegiului merg oamenii cu crucea iar pe drum preotii se opresc dupa datina facand rugaciuni. La coborarea sicriului in groapa, Vitoria traieste un sentiment de suparare, stiind ca n-are sa-l mai vada pana la invierea din veci. Si a strigat dupa mort cu atata durere: "Gheorghita de ce m-ai lasat!?!" incat cei de fata s-au cutremurat.

Deznodamantul:

La praznicul de pomenire au fost invitati Calistrat bogza si Ilie Cutui, alaturi de subprefect, gospodarii satului si alti straini de peste munti. Cu abilitate si inteligenta, ea reconstituie in minte intamplarile care au dus la crima. Discuta cu cei doi si  aduce vorba despre baltag pe care il cere de la Calistrat Bogza. Il incita pe cel presupus vinovat cu o intrebare capcana adresata fiului ei:"Ce te uiti Gheorghita asa la baltag.Este scris pe el ceva? Urmarind reactiile presupusului criminal, merind tensiunea cu fiecare clipa ea adauga Gheorghita mi se pare ca pe baltag este scris sange si acesta-I omul care a lovit pe tatu-tau!". Calistrat bogza isi pierde cumpatul si se arunca asupra lui Gheorghita care da drumul cainelui. Cainele se repede la beregata celui recunoscut ca ucigas al stapanului sau. Gheorghita il loveste pe ucigas cu baltagul in frunte, nemaiavand incotro, muribundul cere sa se spovedeasca marturisind crima :" Fac marturisire sa se stie ca eu am palit intr-adevar pe nechifor Lipan si l-am pravalit in rapa. Am facut fapta asta ca sa-I luam oile." Celalalt, Ilie Cutui este arestat de jandarmi. Vitoria se simte acum usurata caci s-a facut dreptate. Ea se gandeste limpede la indeplinirea pana la capat a datinei pregatind pomenile mortului.

In final Vitoria este infatisata facandu-si planuri de viitor caci vrea s-o aduca pe Minodora la mormantul tatalui ei si se reintre in posesia turmei furate aflate la Rarau.