Amintiri din copilarie
-Umorul lui Creanga-
Umorul, in 'Amintiri din copilarie', se realizeza prin aluzii, proverbe, zicatori, expresii
populare si imbinari neasteptate de cuvinte.
Umorul are in general ca sursa comicul de situatie, caci unele intamplari sunt hazlii prin
insasi natura lor. Astfel sunt momentul plecarii la Iasi, intamplarea de la roatca Pacurari,
infatisarea dezolanta a cailor lui Mos Luca si altele.
Sursa a umorului este si trecerea de la lucruruile serioase la gluma, evitand 'caderea in
uracioasa intristare'.
Astfel, evocand liric universul satului, pentru a nu cadea in melancolie, Creanga
introduce o vorba de duh:
'() si cate alte petreceri pline de veselie nu se faceau pe la noi, de-ti parea tot anul zi
de sarbatoare! Vorba unei babe:<<Sa dea Dumnezeu tot anul sa fie sarbatori si numai
o zi de lucru si atunci sa fie praznic si nunta>>'
Diferenta dintre aparenta si esenta, nepotrivirea dintre situatii si rezolvarea lor in mod
foarte neasteptat sunt tot atatea surse ale umorului.
Astfel apar opozitiile dintre gandurile de calugarire ale lui Nica si imposibilitatea
comunicarii lor, dintre tristetea celor haraziti surghiunului si bucuria fetelor si a flacailor
ramasi in sat si dintre tulburarea lui Mos Luca si bucuria din final a copiilor.
Ironia, autoironia si limbajul aluziv constituie alta modaliatate de manifestare a umorului.
Ironia e prezentata in legatura pe care o face Nica intre 'trepadatul pe la Socola' si
imaginea preotilor pe care 'nu-i incape cureaua de pantecosi ce sunt' caci intre
invatatura si bunastare nu exixta, in aceasta situatie, nici un fel de concordanta.
Autorul cultiva autoironia atunci cand Nica prefera calugaria decat situatiei de a se face
'ia, acolo un popa prost, cu preuteasa si copii () si cu cata carte stiu, cata nu stiu,
peste cativa ani pot s-ajung bochiu la vreun mitoc()'.
Cu aceeasi maiestrie cultiva Creanga si aluzia, fie ca e vorba de Mos Luca 'insuratel
de-al doilea, a carui tanara nevasta avusese grija sa-l trezeasca la timp si sa-l
pregateasca de pornire', fie de moralitatea calugarilor de la Secu si a calugaritelor de la
Agapia din deal.
Surse ale umorului sunt, in 'Amintiri din copilarie', si unele cuvinte stranii prin
sonoriatea lor: 'a pasli', 'a zburataci', 'zamparagiu' etc., multe din ele pornind de la
interjectii ('a pasli', 'a zburataci' etc.) sau imbinarile neasteptate de cuvinte: 'ne ducem
surgun dracului pomana', 'mai va sa zicem nici carc', etc.
La acestea se adauga si expresiile comparative ('sa nu se mai uite ca la urs la noi'),
zicatorile ('de umbra frasinelului') si proverbele: ('ursul nu joaca de bunavoie' etc.).
