VITORIA LIPAN
(Caracterizare)
Eroina principala
Vitoria Lipan , este cea care da sensul
intregului roman . Inca de la inceputul
naratiunii afland ca VItoria este o femeie in plina maturitate , care-si pastreaza inca
frumusetea . Are "ochii caprii
in care parka se rasfrange lumina
castanie a parului "
Mama a doi copii Minodora si
Gheorghita , vegheaza cu grija si dragostea
asupra cresterii si educatiei lor
. Pe Minodora o trimite la manastire pentru a invata pe langa
stiinta de carte , si bunele deprinderi . Vitoria
este o mama devotata si grijulie atenta la evolutia
copiilor ei , pe care-i invata
sa respecte datina si sa
fie priceputi in ale gospodariei
. Pe Minodora o pune sa pregateasca
mancare , sat raga lana la darac , sa deretice , caci , ca viitoare gospodina , va trebui sa se incadreze
intr-o randuiala transmisa din generatie in generatie , de la mama la fiica .
Mama ii prezinta si
perspective maritisului dar nu
cu oricine , ci cu "un
roman asezat cu casa noua si cu oi in mute " , pentru a intemeia o familie statornica si cu trai in indestulare
materiala . Cand i se pare ca fata a suferit prea mult
influenta vietii de la oras o cearta aspru si
o readuce la ordine , convinsa ca denumirea de domnisoara , cocul , bluzele si valsul
nu sunt decat
"gargauni":"-Iti arat eu tie coc , valt
si bluza!" Traditia are puterea legii
nescrise si Vitoria
nu admite ca fiica ei sa
o incalce .
Dintre cei doi copii Vitoria il prefera ins ape Gheorghita care ii seamana ca fizic si pe
care il ocroteste ori de cate ori
este nevoie . Baiatul este tinut
acasa pentru a fi sprijin familiei
si pentru a invata mestesugul oieritului pe langa
tatal sau Cu multa rabdare
si grija ea il pregateste
nu numai pentru drumul la Dorna , ci si
pentru viata , pentru a-i dezvalui
responsabilitatile ce-i revin de acuma inainte ca barbat .
Axa fundamentala a sufletului femeii o constituie insa dragostea si credinta fata
de sot . Nechifor este centrul universului
ei : " La mustata aceea neagra si
la ochii aceia cu sprancenele apucate si la toata infatisarea
lui indesata si spatoasa , Vitoria
se uita ascutit si cu indarjire , caci era dragostea ei de 20 si mai
bine de ani [.]"Ca sotie , Vitoria i-a fost credincioasa
lui Lipan , iubindu-l si asteptandu-l rabdatoare sa se intoarca din lungile lui calatorii de cumpararea oilor , de rosturile turmei , revoltandu-se cand intarzierile se prelungeau fara motiv , caci
stia ca atunci barbatul chefuia la vreo crasma .Uneori
, la intoarcerea lui certurile erau urmate de batai si Vitoria "indura
fara sa cracneasca
puterea omului ei si ramanea
neinduplecata , cu dracii pe care-i avea
."Gelozia o parasea cand barbatul arata
parere de rau il ierta
, iar "lumea ii parea iar buna
si usoara". Iubirea ei statornica
o face sa se ingrijoreze pentru intarzierea ei mare mare ca in alte dati Buna cunoscatoare mersului lumii in care traieste , stie drumurile turmelor , locurile de poapas , hanurile si targurile , tot ritualul vietii oierilor dictat de rotatia anotimpurilor si simte ca intarzierea
prelungita a lui Lipan nu este motivate de nimic . Torcand pe prispa rememoreaza povestile
spuse de el pe la nunti si
forta amintirilor este atat de mare , in cat , chiar daca"nu putea
sa-i vada chipul , ii auzi glasul".
Asteptarea ii mareste tensiunea launtrica
Ea il viseaza trecand Calare o apa neagra avand fata intoarsa
de la ea si este convinsa ca acesta-i un semn , pe care-l comunica preotului , cerand deslusire . Banuiala unei intamplari
fatale isi face tot mai mult loc in mintea ei Vitoria
are viziunea sotului ea incearca sa-si
apropie vedenia lui " sa-i intoarca
obrazul , ca sa i-l citeasca " , sperand ca si de data asta sa fie vorba
de un chef la carciuma cu lautari
si femei , fiind gata sa-l
ierte . Stia ca daca asa ar
fi
Nechifor tot la ea sa-r intoarce , caci "ea era deasupra tuturor , avea intr-insa o putere si o taina
pe care Lipan nu era in
stare sa le dezlege" . Superstitioasa , Vitoria cauta indrumare la baba Maranda,ghicitoarea satului.Are credinta in Dumnezeu si se roaga la icoana inainte de plecare ca sa-I lumineze mintea
si sufletul pentru aflarea adevarului.Se spovedeste preotului satului si se impartaseste inainte de plecare,pentru curatirea sufletului de pacat sau de orice
pornire nepotrivita.Porneste
la drum cu hotararea de a nu
se intoarce pan ace nu da de urma sotului
ei.Pe tot parcursul drumului,Vitoria dovedeste o inteligenta deosebita si cu un curaj admirabil.Reface in minte drumul pe care crede ca l-ar fi
urmat Lipan ,donedind in
final ca iutenia ei nu a dat gres.Face
popasuri,cere informatii,interpreteaza
raspunsurile primite,dovedind
perseverenta si luciditate.Buna cunoscatoare a firii oamenilor ,este un bun psiholog si sties a se comporte in situatiile cele mai diverse (la botezul intalnit intr-o localitate simuleaza veselie,mancandu-si nelinistea si supararea).Rationamentele
ei nu dau
gres,pune cap la cap informatiile
culese,chibzuieste adanc si face deductii logice.Minta ascutita o ajuta la reconstituirea in detaliu a drumului sotului ei.Gasirea cainelui,Lupu,ii da certitudinea mortii lui Lipan.Cand descopera in prapastie cadavrul acestuia cea mai ramasese
din el femeia da glas unei cumplite
dureri,ascultata si stapanita in delung.Durerea si deznadejdea se impletesc in ultimul ei strigat de iubire
pentru cel pierdut pe veci,chemandu-l
cu numele lui tainic,de alint, "Gheorgita",pe care doar ea i-l spunea.Povara durerii este mare,dar
Vitoria simte in acelasi timp si
un fel de eliberare,caci toate cautarile ei au luat sfarsit.Cu
multa prezenta de spirit,ea nu intarzie
sa indeplineasca randuielile sacre,aprinzand faclia langa oasele
risipite.Forta ei morala este uluitoare,caci
nu se lasa coplesita de durere,ci se gandeste la tot ce are de facut pentru al cinsti cum ce cuvine
pe onul iubit.Buna
crestina si pastratoare de traditie,are grija ca privechiul si inmormantarea sa se desfasoare dupa toate regulile
datinei,si pentru aceasta nu precupeteste
nici eforturi,nici bani.Toata durerea si tot dorul sufletului
ei dupa Lipan inzbucnesc inca o data,tragic,la coborarea in groapa a sicriului,ca o reactie la certitudinea ca n-o sa-l mai vada
niciodata.
Adevarata masura a inteligentei,a abilitatii si tactului
Vitoriei se manifesta la praznicul de pomenire.Pretextand
ca mortul i-a comunicat totul,ea creaza de angoasa,de teama,adancita in mod gradat,in
care sunt antrenati si cei doi
ucigasi.povesteste totul cu
lux de amanunt,ca si cand ar
fi fost de fata,descriind ganduri si gesture.Dupa ce creaza o stare de tensiune psihologica,Vitoria il atata pe
Calistrat Bogza cu intrebari bine puse,pastrand un calm si o stapanire de sine demne de admirat.Incoltindu-l treptat pe ucigas,gradand tensiunea psihica,reuseste sa-l faca sa
izbucneasca,reactionand violent.Mereu
in garda ea ii cere lui Gheorghita sad ea drumul cainelui si apoi sa-l
loveasca in mod pedepsitor pe Bogza.Lovit cu baltagul,acesta face o marturisere
completa.
Cucernica,dar hotarata si energica pana
la capat,Vitoria oranduieste
pomenirea mortului la 9 zile si la 40 de zile.Intreprinzatoare,isi face planuri
de rodobandire a turmei de
la Rarau dorind ca apoi sa-i arate
si minodorei mormantul tatalui ei.Vitoria este un personaj complex.Ea este o aparatoare a unor traditii,o pastratoare a iubirii,o femeie sensibila,o fiinta apropiata de narura si o buna
cunoscatoare a semnelor acestuia.
Vitoria Lipan personaj tipic evidentiaza toate calitatile morale si intelectuale ale acestei societati stravechi fiind un adevarat erou,hotarata,active,cu o mare putere
de stapanite,voluntara,atenta,cu un spirit de observatie deosebit,cu o intelegere,rapida si co o judecata solida.
