Consecvent promotor al celebrei " Introductii" a Daciei literare (1840), el insusi fondator alaturi de Kogalniceanu si Negruzzi , Vasile Alecsandri a considerat ca folclorul si istoria nationala ca surse de inspiratie, dau nota de originalitate literaturii romane atat prin subiect, cat si prin expresie. In poezia de inspiratie istorica, poetul roman preia tehnici stilistice si motive de la romanticii francezi si le autohtonizeaza. Prelucrand motive din legendele populare romanesti, din care percepe o anumita simbolistica, asumandu-si tehnici de configuratie a personajelor din literatura eroica populara, Alecsandri creeaza in "Legende" un univers medieval proiectat in mit.
Impreuna cu ciclul "Pasteluri" , volumele "Legende" si "Legende noua" alcatuiesc piatra de rezistenta estetica a liricii lui Alecsandri.
Publicate succesiv, intre 1872 si 1874, legendele au caracter istoric, fantastic sau etiologic. Chiar printre "Doinele" sale, poetul pasoptist introduce si cateva balade( Andrii Popa, Groza, Tatarul, Altarul monastirii Putna , Marioara Florioara), la care se adauga inca cinci in volumul "Margaritarele". Din 1865, este stapanit de ideea unui proiect epopeic, dupa modelul "Legendei secolelor" de Victor Hugo.
Balade ca " Stefan-Voda si codrul" sau "Stefan-Voda si Dunarea"(187?) au pregatit marele poem istoric in 8 parti "Dumbrava rosie". Aceasta legenda este "cel mai important fragment de epopee din literatura romana, superior din toate punctele de vedere fragmentelor de acelasi fel ale lui Heliade si Bolintineanu ( Al. Piru, Surazatorul Alecsandri.).
Acestui poem istoric di eroic, Alecsandri i-a adaugat: Dan, capitan de plai; Cuza-Voda; Oda statuiei lui Mihai Viteazul ; Razbunarea lui Statu-palma; Grui-Sanger; Toamna tesatoare; Pohod na Sibir; Legenda ciocarliei; Legenda randunicai.
Legenda randunicai
Scrisa la Mircesti in 1874 si publicata in volumul "Pasteluri si legende" in 1875, este dedicata d-nei Nyka Petre Gradisteanu
Prelucreaza un text folcloric referitor la metamorfoza unei tinere printese in pasare pentru a respinge iubirea Zburatorului. Ca sa scape de imbratisarea nedorita a fapturii demonice, fata si-a abandonat vesmantul protector si s-a transformat in floarea denumita "rochita-randunicii"
Explicand regresiunea pe scara biologica a unei fiinte omenesti intr-un element vegetal, legenda culta are un caracter etiologic, ca si basmele prelucrate de Al Odobescu si integrate in structura eseului erudit "Pseudo-kinegetikos"
Imbinand mitul folcloric propriu-zis cu cel al eroului supranatural si malefic, Alecsandri le-a integrat in splendide tablouri descriptive diurne si nocturne, inrudite cu spectaculosul natural din pastelurile sale.
Legenda este precedata de un moto, care reproduce un fragment de "cantic poporal" rezumand nucleul epic al intamplarii extraordinare. Poemul legendar evoca, in 4 fragmente succesive, copilaria , adolescenta si devenirea spectaculoasa a unei frumoase fete intr-o vietate destinata spatiului celest. Eroina este o "copila dragalasa" avand un nume predestinat -Randunica. Perfectiunea trasarurilor sale o face comparabila cu "zambetul de soare" cu "albul unui crin", cu stralucirea unei stele pe cer. Ursitoarea ii menise o soarta exceptionala, ca va ramane vesnic tanara si fericita, atragandu-i pe numerosii muritori prin farmecele ei. I s-a mai oferit o rochita alba, tesuta din razele lunii si brodata cu stele in forma de "altite". Cromatica subliniaza castitatea si puritatea morala pe care copila le respecta.
Ursitoarea a avertizat-o ca frumusetea ei va atrage si incercarea malefica a Zburatorului de a-i castiga iubirea si de a o amagi prin simularea unei afectiuni reciproce. Zana i-l descrie ca pe o faptura nestatornica, superficiala si infidela, care simuleaza dragostea, incapabil s-o traiasca de fapt.
Eroul fantastic mimand doar conditia umana nu are preferinte sentimentale, ne se poate darui unei iubiri unice, nu pretuieste feminitatea in sine, ci in stadiul ei primar, neprihanirea. Copila asculta indemnurile protectoarei divine si nu se lasa amgita de inflcarata declaratie a personajului demonic. Cuvintele lui de dragoste anticipeaza, prin impetuozitatea lor romantica si bogata figuratie retorica, dialogurile erotice din " Calin (file din poveste)".
Respins de fata si avand un caracter razbunator, precum cel al zmeului din poveste, Zburatorul pandeste momentul propice pentru a-i fura fetei ce se scalda in lac rochita protectoare.
Pastelistul
Alecsandri se vadeste in legendele sale, imaginand un seducator tablou
nocturn. Pentru prima oara in lirica romaneasca, un poet indrazneste sa picteze
in cuvinte nudul feminin, trupul fetei fiind comparat cu "o dalba feerie" si
"divina incantare". Aparitia ei de vis trezeste elementele de natura
personificate, care se comporta ca niste virtuali indragostiti. Natura
inzestrata cu atribute senzual-omenesti ia parte la euforia erotizata.
Iesind la mal, infioarata de adierea noptii estivale, frumoasa copila se contempla ca Narcis in oglinda acvatica. Nemaifiind aparata de haina vrajita, printesa isi pierde unicitatea si "norocul" in lume, incalcand promisiunea facuta zanei bune. Cand Zburatorul, sigur de izbanda apropiata, a vrut sa o cuprinda in bratele sale, fata s-a metamorfozat instantaneu intr-o randunica, scapand imbratisarii fatale. O data cu ea, se inalta in vant si straiul fermecat din care au cazut pe pamant florile ce vor purta de atunci numele pasarii : "Odoare-a primaverei: Rochiti de randunele!"
