NOTIUNI DE TEORIE LITERARA I OPERA LITERARA – e o lucrare in versuri sau in proza prin care autorul creaza un univers imaginar propriu, folosind resursele expresive ale limbii, si care trezeste in inima cititorului emotii si sentimente. OPERA EPICA – e opera literara in care autorul isi exprima indirect gandurile si sentimentele prin intermediul personajelor si al actiunii. OPERA LIRICA – e opera literara in care autorul isi exprima direct trairile sufletesti (sentimente, convingeri, aspiratii). OPERA DRAMATICA – e opera scrisa sub forma de dialog si destinata interpretarii scenice. 44586mpu89vml9s Specii literare epice SCHITA – e opera literara epica in proza, de dimensiuni reduse, cu o actiune simpla, cu un numar mic de personaje, si care ne prezinta un moment semnificativ din viata unuia sau mai multora personaje. NUVELA - e opera literara epica de dimensiuni mai mari , cu actiune mult mai dezvoltata decat a schitei, cuprinzand o succesiune de episoade la care participa un numar mai mare de personaje surprinse in mai mult ipostaze de viata si ale caror trairi sufletesti sunt analizate cu finete de autor. ROMANUL – e opera literara epica in proza de mare intindere cu o actiune complexa si conflictesociale si sufletesti la cere participa un numar mare de personaje si oferind o imagine ampla si profunda asupra vietii. pm586m4489vmml BASMUL – e opera literara epica in proza, de mare intindere, cu multe personaje inzestrate cu puteri supranaturale, reprezentand binele care lupta cu forte potrivnice pe care le si biruie. BALADA CULTA – e o creatie epica in versuri avand un autor cunoscut, in care ni se povesteste o intamplare neobisnuita din trecut la care participa un numar mic de personaje surprinse in antiteza. BALADA POPULARA – se mai numeste cantec batranesc. E o creatie epica in versuri care reptrezinta o intamplare din trecutul indepartat sub forma unei actiuni simple cu numar mic de personaje prezentate de obicei in antiteza si in care realul se impleteste cu fabulosul. FABULA – e o creatie literara in versuri sau in proza in care autorul prin intermediul personajelor (animale, plante lucruri) puse in situatii omenesti care satirizeaza greseli si defecte cu scopul de a le indrepta. Structura fabulei: Povestirea unei intamplari Morala propriu-zisa (invaTatura care se desprinde direct sau indirect din text) Specii literare lirice PASTELUL - e o creatie lirica in versuri in care poetul isi exprima trairi sufletesti legate de admiratia unui colt din natura IMNUL – e o specie solemna a genului lyric in care e exprimata pretuirea fata de divinitate, fata de eroi, de o idée sau de un eveniment deosebit. E un cantec solemn care exprima idealurile de unitate nationala ale unui popor DOINA – e o opera lirica in care sunt exprimate sentimente si atitudini fata de imprejurati ale vietii, fata de un timp si natura, ori fata de sine insusi. Specia genului dramatic COMEDIA – e specia genului dramatic in care sunt infatisate personaje, naravuri sociale intr-un mod care starneste rasul avand mereu un final comic. NUTIUNI DE TEORIE LITERARA II LIMBA LITERARA – reprezinta aspectul cel mai ingrijit al unei limbi respectand regurile de folosire corecta a limbii. LIMBA POPULARA – reprezinta aspectul neingrijit al unei limbi care e cunoscut si folosit pe intreg teritoriu fara a fi literar. LIMBA VORBITA – reprezinta comunicarea realizata prin sunete si este folosita in relatiile obisnuite dintre membrii unei comunitati umane. In limba vorbita se folosesc atat mijloacele de expresie verbala cat si mijloacele de expresie nonverbala. LIMBA SCRISA – reprezinta comunicarea realizata prin semen grafice fiind impersonala si adresandu-se unui receptor absent avand trasaturi morfologice si sintactice specifice. Limba literara are un aspect vorbit si unul scris. In operele literare scriitorii pot folosi si elemente ale limbii vorbite sau regionalisme. ELEMENTE DE PROZODIE LITERARA DIFTONG - este grupul de sunete format dintr-o vocala si o semivocala aflata in aceasi silaba: sa-cou TRIFTONG – e grupul de trei sunete format dintr-o vocala si doua semivocale aflate in aceasi silaba: ti-groai-ca HIAT – e grupul de doua vocale alaturate care fac parte din silabe diferite: a-le-e Observatie: hiatul nu are loc din grupul de o vocala si un diftong ro-iul (“o-i” nu e hiat dar “iu” e diftong), sau o vocala si un triftong le-oai-ca (“e-o” nu e hiat dar”oai” e triftong) sau din doi diftongi oa-ie ( “oa”, “ie” diftongi “a-I” nu e hiat)
