Balta-Alba
de Vasile Alecsandri
-comentariu-
Vasile Alecsandri, scriitor si om politic, figura cea mai importanta a literaturii romanesti in perioada pasoptista. A ilustrat specii numeroase din toate genurile literare. Proza sa dovedeste ca a fost un calator pasionat cu "instinct de nomad" si posedat de "demonul turistic" ( G. Calinescu )
Tema acestei opere este contrastul dintre aparenta si esenta, dintre frumusetea rara a locurilor si starea de inapoiere a oamenilor.
In aceasta opera autorul ne prezinta calatoria facuta de un francez pe teritoriul Valahiei, un tinut adancit in intuneric si populat de canibali. Motivul acestei calatorii "primejdioase" este spiritul de aventura, curiozitate si dorinta de cunoastere.
Autorul foloseste motivul calatorului strain care viziteaza locuri noi. Acesta permite o perceptie critica si satirica a propriei lumi atribuita unei priviri exterioare sau prin comparatie cu o lume edenica.
Ocupatia calatorului este pictor, acesta permitand autorului sa creeze o descriere mai exotica a locurilor prin ochii calatorului.
Contrastul in opera este redat prin mai multe elemente contradictorii: imaginea initiala a salbaticiei si imaginea unei societati civilizate, drumul in caruta, satul, cazarea, plimbarea pe lac cu vaporul si balul, spiritul de aventura initial si linistea sufleteasca de dupa bal, frumusetea edenica si inapoierea oamenilor.
Calatorul francez trateaza evenimentele ce se intampla in jurul lui cu ironie, rezultata din contrastul luciditatii si fanteziei, si cu autoironie, luand in deradere propriile defecte, dar satirizandu-le indirect si pe ale altora.
Imaginea baltii seamana cu cea a paradisului si prin frumusetea naturala dar si prin indiferenta si inocenta cu care oamenii stau in balta: "amestec nevinovat de sexuri".
Din punct de vedere stilistic textul se remarca prin antitezele care creeaza contrastul dar si prin enumeratiile si comparatiile cu care autorul descrie lumea Valahiei si sentimentele traite de calator.
Textul "Balta-Alba" este o povestire, fiind opera epica limitata la un singur fapt epic, de intindere mica, iar relatarea evenimentelor se face din perspectiva calatorului care este si protagonistul operei.
In finalul operei parerea pictorului francez despre Valahia se
schimba de la primitiv la europenesc.
