Balada populara
Balada, este opera epica in versuri in care se povestesc fapte din trecut .
Miorita a fost considerata ,,cea mai frumoasa epopee pastorala din lume " . George Calinescu, o considera ,,unul din cele patru mituri fundamentale ale poporului nostru, comuniunea om-natura, in existenta ei pastorala ."
In structura compozitionala a baladei se disting mai multe motive si teme fundamentale intr-o desavarsita constructie epico-lirico dramatica . Semn distinctiv al spiritualitatii romanesti, ea are la baza transhumanta, vechi obicei al ciobanilor de a cobora turmele la iernat si de a le urca din nou primavara .
Valoarea baladei nu sta in subiectul ei, ci in forma artistica exceptionala, incepand cu metafora si sfarsind cu alegoria .
,, Miorita ", incepe epic, expozitiunea fiind cadrul in spatiu ,, ondulat "al plaiului romanesc, prin metafora unica ,,Pe-un picior de plai / Pe-o gura de rai " . Cadrul natural in care se petrec intamplarile, e parte componenta a frumusetilor patriei noastre, un admirabil tablou de natura insorit, inundat de lumina, frumusete si optimism, in comparatie cu gandurile sumbre de la ,, apus de soare ".
Timpul este toamna, cand ciobanii coborau ,,la vale " dar actiunea este atemporala, fara a fi precizat in care toamna a transhumantei se petrece .
Prin interjectia ,,iata", sunt introdusi in cadru cei trei ciobanei . Prezentul etern, sugereaza ca ciobanii vin si pleaca dintotdeauna, catre totdeauna . Remarcam repetitia in enumeratie si cifra fatidica ,, trei ".
Conflictul dintre ciobani declanseaza intriga : ,, o manifestare umana monstruoasa "-(G.
Calinescu)- este hotararea ciobanului ungurean si a celui vrancean de a-l omori
pe baciul moldovean, ,, C-are oi mai
multe / Mandre si cornute . Urmatorul motiv are in centru
Testamentul este partea cea mai ampla, nucleul constructiei baladei . Lipsa deznodamantului a dat nastere interpretarilor .
Atitudinea baciului moldovean in fata mortii este demna, el o priveste cu barbatie, calm si echilibru. Testamentul are doua secvente : ingroparea si jelirea dupa datina, precum si alegoria Alegoria e principala sursa a echilibrului sufletesc al ciobanului . ,, Alegoria moarte - nunta este o metafora fara pereche "- (Sadoveanu).
Ciobanul, pentru implinirea datinei, isi imagineaza o nunta cosmica, fantastica, reflectand dragostea de natura a omului din popor . La baza alegoriei sta atat frumusetea sufletului sau de a nu indurera pe cei dragi prin disparitia sa, cat si explicatia etnografica : mortilor tineri in ceremonialul de inmormantare le sunt introduse si elementele ceremonialului de nunta . Eroul transforma astfel un moment nefericit, in bucuria fuziunii cu natura, prezentand o nunta hiperbolica la care ia parte universul intreg : elementele cosmice