MIORITA a.) Definirea si geneza Miorita reprezinta prin profunzimea ideilor si sentimentelor ce o strabat si prin perfectiunea expresiei artistice pe care o ating numeroase variante , o culme a creatiei noastre artistice si un semn distinctiv al spiritualitatii romanesti in ansamblul ei . Nu se pote face o datare , oricat de aproximativa , a nasterii baladei , ea ramanand rezultatul unui indelungat proces de contaminari succesive intre temele majore ale folclorului romanesc , proces ce acopera intreaga existenta , in timp si spatiu ,a literaturii noastre populare . Asa cum este ea mai bine cunoscuta , balada este varianta descoprita de Alecu Russo la Soveja , in Vrancea si publicata de Alecsandri , mai intai in 1850 , in revista ,, Bucovina ,, , apoi in prima colectie de poezii populare tiparita la noi , ,, Balade ( Cantice batranesti ) adunate si indreptate,, ( Partea I , 1852 ) , fiind reprodusa ulterior in volumul ,, Poezii poporale ale romanilor ,, ( 1866 ) . De la prima publicare a baladei si pana astazi s-au cules si s-au tiparit peste 1000 de variante , dintre care 230 se afla grupatein volumul ,, Miorita . Tipologie , circulatie , geneza , texte ,, , celelalte adaugandu-se prin culegeri efectuate dupa aceasta data . 43467xor82kmn5j Dintre tote ipotezele referitoare la originea baladei , potrivit carora ar avea la baza a. ) un fapt real petrecut intre pastori pornind de la rialitatea economica dintre ei , b.) un cantec liric ciobanesc sau c.) un bocet , cea mai plauzibila este ea de-a doua , avand in vedere lirismul pronuntat al textului .
b.) Explicitarea titlului Titlul , format din diminutivul ,, miorita ,, , sugereaza si el gingasia , delicatetea sufleteasca protagonistului si duiosia sentimentelor si anticipeaza incarcatura afectiva a tetului , lirismul sau sfasietor in anumite momente . om467x3482kmmn
c.) Structura compozitionala Definita drept ,, cea mai frumoasa epopee pastorala din lume ,, , ,, cea mai nobila manifestare poetica a neamului nostru ,, , Miorita face parte din cele 4 mituri fundamentale ale poporului roman ( G.Calinescu ) , simbolizand ,, existenta pastorala a poporului roman ,, , alaturi de mitul etnogenezei ( Traian si Dochia ) , mitul estetic al jertfei creatoare ( Mesterul Manole ) , mitul erotic ( Zburatorul ) . Compozitional , subiectul baladei este redus la 4 teme fundamentale : - cadrul epic initial ; - mioara nazdravana ; - testamentul ciobanului moldovean ; - presupusa aparitie a maicutei batrane. !!!!! Tema fundamentala care le insumeaza pe toate 4 , este cea a raportului fiintei umane cu sine insasi si cu lumea care o inconjoara . !!!! Acestor teme li se subordoneaza mai multe motive : motivul transhumantei , complotului , mioarei nazdravane , testamentului , alegoriei moarte - nunta si motivul maicutei batrane . Acestea se structureaza in 3 parti , in care elementele epice , lirice si dramatice se impletesc armonios .
c.) Prima parte cuprinde primele 2 motive- al transhumantei si al complotului - si este prin excelenta epica , nararea facandu-se obiectiv . Ea corespunde expozitiunii si fixeaza mai intai , prin 2 metafore , locul actiunii : ,, Pe-un picior de plai , Pe-o gura de rai . ,, Atmosfera este calma , luminoasa si exprima un acord deplin intre om si natura. Autorul anonim introduce apoi in scena protagonistii , cei 3 ciobani provenind din regiuni diferite : ,, Iata vin in cale Se cobor la vale Trei turme de miei Cu trei ciobanei . Unu-i moldovean , Unu-i ungurean Si unu-i vrancean . ,, Acestei expozitiuni ii urmeaza intriga , tot o parte epica , din care aflam de complotul ciobanului ungurean si al celui vrancean care , manati de invidie si lacomie , pun la cale uciderea baciului moldovean . Conflictul este determinat de rivalitatea materiala dintre ciobani : ,, Ca--i mai ortoman S-are oi mai multe , Mandre si cornute , Si cai invatati ? Si cani mai barbati ? ,, Atmosfera linistita din prima parte ete usor tulburata , ideea fiind sugerata de versul ,, Pe l- apus de soare ,, , unde apusul soarelui devine simbolul posibilei morti a ciobanului moldovean . c.) Dupa intriga , o data cu desfasurarea actiunii , balada paraseste planul real si intra in plan fantastic . Aceasta a doua parte a baladei , care corespunde motivului mioarei nazdravane , este de natura dramatica , fiind realizata prin dialog . Animalul oracular atrage atentia stapanului prin comportamentul sau neobisnuit si ii dezvaluie complotul pus la cale de tovarasii acestuia , sugrandu-i masurile normale pe car el ar trebui sa le ia in astfel de imprejurari , pentru a se proteja . ,, Stapane , stapane Iti cheama s-un cane Cel mai barbatesc Si cel mai fratesc . ,, c.) Din acest moment , creatorul poemului converteste totul intr-un emotionant monolog liric prin care ciobanaul isi exprima ultimele orinte inaintea presupusei morti . De acum este preocupat nu de salvarea sa ci de destinul sau dupa moarte . Partea a treia a baladei , care corespunde celorlalte motive - motivul testamentului , motivul nuntii cosmice si al maicutei batrane - este cea mai intinsa si cea mai bogata in semnificatii , fiind totodata caracterizata printr-un lirism profund . Dispozitiile testmentare ale bciului pun in lumina atitudinea lui in fata mortii si reliefeaza trasaturile sale carcteristice . In azul acestui motiv se poate vorbi de 3 trepte motivice : - 1.) In prima parte a monologului sau , baciul isi exprima dorinta , ca dupa moarte , sa ramana alaturi de oile sale si de cainii sai , in mediul in care si-a dus pana acum existenta , deoarece despartirea de ceea ce i-a fost drag ar echivala cu uitarea , cu ruperea definitiva de ceea ce i-a marcat trecerea prin lume : ,, Fluieras de fag , Mult zice cu drag Fluieras de os Mult zice duios , Fluieras de soc , Mult zice cu foc ! ,, - 2.) In a doua parte - tot lirica - , testamentul contine rugamintea ciobanului de a ascunde oilor moartea sa , infatisand-o ca pe o nunta ,, Cu o mandra craiasa - A lumii mireasa. ,, Motivul alegoriei moarte - nunta contine sensul profund al baladei si tema ei fundamentala . Prin intermediul acestei alegorii , poetul transpune , in primul rand in plan artistic , o datina romaneasca , potivit careia desfasurarea ceremoniei funebre a tinerilor necasatoriti ia forma unei nunti simbolice , intrucat casatoria este considerata o etapa atat de importanta in existenta umana , incat neimplinirea ei ar insemna neimplinirea vesnica a omului . Eistenta trebuie sa cuprinda deci si momentul nuntii , acesta fiind un nou inceput in perpetuarea vietii . Personajele nelipsite in ceremonialul nuntii – mireasa ,preotii, lutarii , nuntasii - , ca si obiectele folositein mod traditional – cununa , lumanarile - , devin elemente concrete ale cadrului natural romanesc- brazi , paltinasi , munti , paseri – si ale celui cosmic – soarele , luna , stelele . Intreaga natura , pamantul si cosmosul , participa la marea recere a ciobanului in eternitate . Atmosfera este solemna , dar si luminoasa , caci soarele si luna si stelele calauzesc drumul baciului spre vesnicie , iar mandra ,,craiasa ,, , coborata parca din basmele romanesti , sporeste stralucirea prin presupusa ei prezenta . In al doilea rand , aceasta alegorie exprima conceptia poporului nostru despre moarte . Vazuta ca o nunta , moartea ese considerata ca o forma de integrare a vietii in cosmos , un mod de continuare a existentei in natura , o expresie a legaturii permanente a omului cu mediul in care traieste . Astfel , moartea nu inseamna un sfarsit , ci un nou inceput , o reintoarcere a omului in elementele naturii vesnice din care a izvorat . Alegoria nuntii cosmice face sib dovada sensibilitatii si a optimismului celui sortit pieirii , a dragostei lui de viata , chiar in momentul mortii ipotetice , pe care o priveste cu seninatate , cu detasare . Aceasta alegorie straluceste si prin fabulosul ei , pentru ca elementele fantstice , de basm , prezente in intreaga balada , culmineaza in acest fragment , natura intreaga fiind insufletita prin personificari si metafore . 3.) – Balada atinge punctual culminant nu ca actiune , ci ca intensitate a sentimentelor , in cea de-a treia parte a testamentului , odata cu aparitia maicutei batrane , ce-si cauta cu disperare feciorul . , pe care-l descrie cu sufletul ei de mama iubitoare si indurerata : ,, Mandru ciobanel Tras printr-un inel , Fetisoara lui , Spuma laptelui … ,, Atitudinea mamei capata semnificatia unui protest impotiva unei morti nedrepte si premature. Ciobanul on roaga sa-I spuna mamei lui ca n-a murit , ci ca ,, M-am insurat – Cu- o fata de crai – Pe-o gura de rai - ,, , dar sa-I ascunda faptul ca la nunta lui a cazut o stea si ca a participat intreaga natura . El vrea astfel sa-si crute mama de o mare durere sufleteasca , deoarece ea , femeie din popor , cunoaste semnificatia stelei cazatoare si a nuntirii cu natura si si-ar da seama de adevar . !!!!! Punctul culminant din perspectiva simtirii ciobanasului e anuntat din motivul testamentului cand isi acuza moartea nedreapta ( in plansul cu ,, lacrimi de sange ,, al oilor , in ,,focul ,, fluierasului ) . Din perspectiva maicutei batrane , cautarea fiului cu zbucium nemarginit , constituie adevarata culme a durerii materne , mai ascutita ca oricare alta . Balada se incheie simetric prin reluarea alegoriei ce plaseaza in solemna liniste , tinuta demna a celui ce-si traieste ultima trecere : ,, Iar la cea maicuta Sa nu- I spui , draguta , Ca la nunta mea A cazut o stea … ,,
CARACTERIZAREA PERSONAJELOR
Chiar daca ,, nici ciobanii si nici maicuta batrana nu sunt prsonaje literare in inteles curent ,, ( I.Rotaru ) , descrierile portretistice facute de autorul anonim , in ultima parte a baladei , si testamentul ciobanului moldovean pun in lumina cateva insusiri ale baciului si ale mamei . Ciobanul moldovean este unul dintre cei 3 ciobani , tovarasi intr-ale pastoriei ,, dar care , spre deosebire de ceilalti 2 , ,, e mai ortoman ….,, Situatia lui infloritoare este , probabil , urmarea fireasca a harniciei si priceperii sale si motivul invidiei celorlalti . Sub aspect fizic , el reprezinta un ideal de cuceritoare barbatie si frumusete tinereasca , avand asupra celorlalti 2 ,, nu numai ascendentul bogatiei , ci si pe acela al frumusetii barbaresti clasice ,, . ( I.Rotaru )
