NUMERALUL Partea de vorbire flexibila care exprima un numar, o determinare numerica a obiectelor, ordinea sau distributia lor prin numarare.
Clasificarea numeralului: a)cardinal: -propriu-zise- exprima un numar abstract sau un numar de obiecte. Pot fi simple (unu, doi)sau compuse (unsprezece) -colective: exprima insotirea,ideea de grup (amandoi, tustrei) 33148cxl19ego7j -multiplicative: atata de cate ori creste o cantitate sau se mareste o actiune (indoit,intreit) -distributive:exprima repartizarea si gruparea numerica a obiectelor (cate unul) -adverbiale (de repetitie):indica de cate ori se indeplineste o actiune (o data, de doua ori) -fractionare:o zecime, miime xg148c3319eggo b)ordinal:exprima ordinea prin numarare a obiectelor sau actiunilor intr-o insiruire (intaiul, primul, secundul)
1.Numeralul cardinal propriu-zis Poate fi -simplu (numerele de la unu la zece+suta, mie, milion, miliard, trilion, bilion) -compus: mod de formare-de la unsprezece la nouasprezece, unitatea se leaga de zece cu ajutorul prep. SPRE -de la douazeci la nouazeci, unitatea se leaga direct de pluralul “zeci” (patruzeci) iar zecile se leaga de unitati cu ajutorul conjunctiei SI (patruzeci si doi) -de la o suta in sus numeralul care exprima numarul sutelor, al miilor se asaza inaintea unitatilor imediat inferioare
Atentie! 1.Se scriu intr-un cuvant numeralele compuse de la unsprezece la nouasprezece si cele care exprima numarul zecilor (treizeci) toate celelalte sciindu-se separat (trei sute patruzeci si trei) 2.Pronuntari gresite:paispe, cinspe, cinzeci 3.Numeralul cardinal (ca si celelalte tipuri de numerale)poate aparea singur in comunicare, caz in care are valoare substantivala(si functii sintactice corespunzatoare acestuia), poate, insoti substantivul, cand are valoare adjectivala, sau poate insoti verbul, cand are valoare adverbiala si functia de complement circumstantial 4.Numeralele unu si doi variaza in functie de gen 5.De la doi, raporturile de la G-D se exprima astfel: la G cu prep A sau cu ajutorul articolului demonstrativ CEL; la D se foloseste prepozitia LA sau articolul demonstrativ CEL (caitele a doi elevi/celor doua fete;s-au impartit carti la treizeci de copii/celor treizeci de copii) 6.Numeralele zece, suta, mie, milion, miliard au flexiune asemanatoare cu a substantivelor, dupa numar si caz si pot fi articulate.Omonimia dintre numeral si pronume nehotarate sau adjective pronominale nehotarate sau articole se rezolva in context. Numeralele se identifica cu intrebarile CATI? , CATE? 7.Prin articulare, numeralul devine substantiv (a luat un zece la matematica) 8.Numeralele unu si doi intra in componenta unor locutiuni si expresii cu valoare adjectivala sau adverbiala (tot unul si unul, de unul singur, nici una, nici douua, cu una, cu doua) 2.Numeralul colectiv Mod de formare-de la trei la opt, numeralele colective se formeaza cu -TUS (provenit din toti) sau cu CATE(SI) (catesipatru, catesitrei) ultimele forme fiind folosite in limbajul popular sau familiar
Observatii: 1.Forma amandoi, care exprima o colectivitate alcatuita din doua unitati, are flexiune de gen si caz (amandoi/amandoua/amandurora) 2.Cand sta inaintea unui substantiv,amandurora isi pierde A-ul final de la G-D(caietele amanduror copii) 3.Amandoi are ca sinonim forma ambii,cu forme distincte pentru gen si G-D (ambele/ambilor/ambelor) 4.Toti, toate + numeral cardinal au sens de numeral colectiv (Toti sase au plecat) 5.Tot sens de numeral colectiv are si substantivele pereche si duzina 6.Folosit singur, numeralul colectiv are valoare substantivala, iar cand insoteste un substantiv are valoare adjectivala si functie de atribut
3.Numeralul multiplicativ Mod de formare: se formeaza de la numeralul cardinal prin derivarea cu prefixul IN- si sufixul -IT (intreit,inzecit)
Observatii: 1. Cand insoteste un substantiv (cu care se acorda in gen, numar si caz)are valoare adjectivala si functie de atribut;langa un verb, are valoare adverbiala si functie de complement circumstantial, iar prin articulare se substantivizeaza 2.Indoit si intreit au sinonime neologice pe dublu si triplu. 4.Numeralul distributiv
Mod de formare:din adverbul CATE + numeralul cardinal (cate doi, cate trei)
Nu uita! 1.Numeralele formate cu unu si doi au forme distincte de gen(cate unul/cate una)si la G-D(cate unuia/cate uneia) 2.Si numeralul distributiv poate avea valoare substantivala, adjectivala sau adverbiala, cu functii sintactice corespunzatoare 5.Numeralul adverbial
Mod de formare: din prepozitia DE+numeral cardinal+ORI, cu exceptia primului termen al seriei, “o data”, format din numeralul cardinal cu valoare adjectivala O si substantivul DATA
Observatii: 1.Ideea de repetare a actiunii se poate reda si printr-o constructie numerala sinonima formata din numeralul ordinal + substantivul OARA (a venit a doua oara) 2.Numeralele de doua ori si de trei ori au ca sinonime neologice bis si tert.
6.Numeralul ordinal Mod de formare: de la doi in sus numeralul ordinal se formeaza din numeralul cardinal insotit de secventele al…lea, la masculin si a…a la feminin
Observatii: 1.Seria numeralului ordinal incepe cu intai(ul), care are flexiune de gen, numar si caz si poate fi articulat cand apare singur sau in fata substantivului pe care il determina. Sinonimul prim are un comportament morfologic si sintactic identic (primul/prima;primului/primei) 2.Toata seria numeralului ordinal are forme deosebite de gen 3.Formele de G-D se exprima prin cel de+numeral ordinal, marca de caz fiind preluata de cel (Celui de-al doilea) 4.Numeralel al doilea si al treilea au sinonime neologice pe secund si tert 5.Dintai este o forma a numeralului ordinal in care prepozitia de s-a contopit cu numeralul INTAI 6.In limba contemporana vorbitorii au tendinta de a inlocui numeralul ordinal prin cel cardinal (trimestrul doi/ al doilea). Se recomanda folosirea doar in cazul numerelor mari 7.Adjectivele primar si ultim, ca si locutiunea adjectivala cel (cea) din urma, au valoare de numeral ordinal
Functii sintactice: -subiect: A raspuns al treilea din catalog. -nume predicativ: Voi sunteti doi. -atribut adjectival: Maine vor veni trei invitati. -atribut exprimat prin numeral cu valoare substantivala: Interventia a doi dintre ei a fost salutara. -complement direct: L-a chemat pe al doilea. -complement indirect: Vorbeam despre doi dintre ei. -complement de agent: A fost ajutat de trei dintre colegi. -complement circumstantial de mod: A fost rasplatit insutit.
