- este o specie lirica prin care se prea mareste divinitatea , un erou, patria sau chiar un eveniment
este destinat a fi cantat
poezia "Destapta-te romane" a fost scrisa de Andrei Muresanu in preajma revolutiei din 1848 si primul titlu a fost "Un rasunet"
muzica a fost compusa de Anton Pann
dupa 1989 a devenit imnul national al Romaniei care se canta la ocazi festive
peozia este un indemn adresat tuturor romanilor de a se ridica la lupta pentru infaptuirea idealului uniri si eliberari sociale si nationale
titlul este compus dintr-un verb la imperativ si un substantiv in vocativ si contine mesajul intregi poezi si anume necesitatea porniri la lupta
titlul este reluat in primul vers pentru a accentua mesajul
metafora "somnul cel de moarte" sugereaza starea de nepasare dar mai ales imposibilitatea eliberari de sub jugul "barbarilor tirani"
cele doua adverbe "acu ori niciodata" arata ca este momentul favorabil ca poporul roman sa-si schimbe soarta cu una mai buna
poetul aminteste de originea latina a poporului roman care a mostenit de la strabuni curajul su eroizmul
numele lui Traian, "triumfator in lupte" devine simbolul victoriei
enumeratia "batrani, barbati, juni, tineri" precum si comparatia "stau ca brazi in munte, sari ca lupi in stana" arata hotararea intregului popor de a porni la lupta cu un deosebit curaj
invocarea celor trei mari voevozi "Mihai, Stefan, Corvin" sugereaza cele trei provinci Muntenia, Moldova si Ardealul care au luptat mereu pentru independenta tari
intregul popor roman este hotarat sa faca supremul sacrificiu pentru tara avand deviza "viata in libertate ori moarte"
se aminteste se unirea Moldovei cu Muntenia dar careia nu i s-a putut alatura Ardealul desi romani jura "sa fim pururea frati"
o imagine artistica deosebit de expresiva este aceea a tari personificate "o mama vaduvita"
epitetul vaduvita sugereaza neintregirea tari si destramarea primei uniri a lui "Mihai cel Mare"
tara-mama ii blestema pe tradatorii care "s-ar retrage din gloriosul loc" cand li se va cere sa treaca "prin sabie si foc"
poetul aminteste se perioadele de grea cumpana din istroria poporului roman
se face referire la luptele cu turci "iataganul barbarei semiluni" precum si de asuprirea poporului roman "n-ajunse despotizmulal carui jug din seculi ca vitele-l purtam".
apare un alt pericol acela al pierderi limbi romane dar poporul este gata sa faca supremul sacrificiu caci "morti nu mai o dam"
mesajul este adresat tuturor romanilor din patru unghiuri pentru a se uni in lupta de infatuire a idealului national
se aminteste inca odata de jertfa suprema a intregului popor "Murim mai bine in lupta cu glorie deplina// Decat sa fim sclavi iarasi in vechiul nost-pamant".
poetul foloseste un ton solemn iar pentru tranzmiterea mesajului s-a folosit o varietate de mijloace artistice, precum metafora "somnul cel de moarte", simbolul "Traian", comparatia "ca brazi", personificarea "mama vduvita" si invocatia "Mihai, Stefan, Corvin".
Poezia este structurata pe strofe fiecare avan d cate 4 versuri cu rima incrucisata, ritm iambic si masura versurilor de 14-13 silabe.
