PRIMA CARTE DE IDEI DIN CULTURA ROMANA
DESCRIEREA MOLDOVEI
Carturar, de formatie enciclopedica, istoric, filozof, scriitor, om de stat , Dimitrie Cantemir este cel mai de seama umanist al culturii romane. Perseonalitatea sa incheie epoca renasterii, prefigurand ideile iluminismului. El a pus bazele istoriografiei romane moderne. Spre deosebire de cronicari el urmareste destinului istoric al romanilor in context european, considerand istoria nu doar o modalitate de expresie a constiintei nationale, ci si o permanenta creatie a poporului.
Descrierea Moldovei este o carte unica in Tarile Romane la data aparitiei ei. Ea prezinta o dubla modernitate prin continutul ei dar si prin limbaj. In ea este descrisa Moldova pe mai multe planuri: geografic (7 capitole, cuprinzand detalii despre numele antic si actual al Moldovei, asezare, granite, tinuturile in care era impartita din punct de vedere administrativ, localitatile cele mai importante, muntii, resursele subsolului, campiile, padurile, fauna, flora si clima); politic(19 capitole ce descriu organizarea statului, modul de alegere al domnilor, cutumele de inscaunare, modul dedesfasurare al vanatorilor domnesti, ingroparea domnitorilor, legile statului, modul lor de aplicare, veniturile, tributurile, originea etnica a populatiei, credintele populare);bisericesc si folcloristic(este pentru prima data in istorie cand un om de stiinta ia in seamna etnografia unui popor intr-o lucrare atat de importanta). Cartea a fost scrisa in limba latina, si abia in 1825 a fost publicata si in romana, dar cu toate acestea exprimarea este foarte clara, putand fi inteleasa usor si acum la aproape 3 secole diferenta.
Metoda de abordare a subiectului este concisa, materialul este bine organizat in cele 3 parti si apoi in capitole. Informatiile stiintifice sunt abundente ele provenind din foarte multe surse. Domeniile cuprinse in carte sunt vaste, printre ele numarandu-se geografia, botanica, zoologia, arheologia, mitologia(sunt expuse anumite credinte si obiceiuri populare), folcloristica, etnografia, psihologia, lingvistica, lingvistica comparata, dialectologia si stilistica.
