Dincolo de nisipuri
de Fanus Neagu
- rezumat -
Intr-o dupa-amiaza din vara secetosului an 1946, un taran dintr-un sat de campie buzoian, pe nume Susteru, iese din casa, manat de pofta unei tigari. Isi rasuceste o tigara din frunze uscate de iedera si porneste pe ulita prafuita spre Buzau.
Se intalneste cu dascalul, care ii cere o tigara imprumut, dar caruia ii raspunde ca nu este buna, ca te ustura la limba.
Se uita indelung la santurile goale, uscate, si la albia crapata, plina de mal a raului.
Pe o movila, el zareste (sau i se pare ca zareste) un calaret care goneste catre sat si care ii striga (sau i se pare lui) ca vine garla, caci a plouat la munte.
Susteru o ia la fuga spre sat, impiedicandu-se si ridicandu-se rapid, nerabdator sa dea de stire oamenilor ca albia se va umple de apa.
In curand, malul raului se umple de sateni, barbati, femei si copii, tineri si batrani, care isi reiau viata de acolo de unde li se oprise o data cu instalarea secetei: barbatii isi sufleca pantalonii ca sa nu li se ude, femeile ii tin deoparte pe copii, ca sa nu-i ia apa, un batran pescar pune carlige pentru pesti, iar o fata se piaptana pe indelete, rasfirandu-si cosita.
Oamenii asteapta pana la apusul soarelui sosirea apei, dupa care ii cer socoteala lui Susteru. Acestuia ii vine ideea ca morarii din deal au oprit apa si ca acestia trebuie determinati, eventual cu forta, sa-i dea drumul.
Alaturi de vreo douazeci de barbati, el porneste, calare, la deal spre prima moara, unde gasesc iazul gol.
La fel se intampla si la morile urmatoare, incat oamenii il parasesc, intorcandu-se in sat pe jos, caci caii murisera unul cate unul.
Susteru isi continua urcusul, atras de luna ca un somnambul, simtind in fata racoarea valurilor.
Caracteristici:
apartine genului epic: autorul isi exprima indirect sentimentele si gandurile prin intermediul actiunii si al personajelor;
intindere medie (mijlocie) intre schita si roman; unele nuvele sunt structurate in parti, numerotate cu cifre romane precum romanele ("Budulea Taichii" de Ioan Slavici);
- predomina naratiunea, dar se impleteste cu descrierea (personajelor, mediului, naturii) si cu dialogul;
- actiunea este relativ simpla, chiar daca mai complexa decat a schitei, urmarind un singur fir narativ,
ea surprinde fapte verosimile, dar cu o nota de senzatie, inedite, deci apar si elemente fantastice;
- timpul este mai indelungat decat in schita ajungand pana la zeci de ani;
- actiunea este declansata de unul sau mai multe conflicte puternice si se
deruleaza rapid, fara comentarii din partea naratorului, spre deosebire de
povestire, unde naratorul se implica in relatarea evenimentelor;
- conflictul central este constituit in jurul unui personaj puternic reliefat,
prezentat amanuntit.
- personajele sunt mai numeroase decat in schita, alese din diferite categorii sociale, atat principale, cat si secundare sau episodice, atat individuale, cat si colective;
- personajele principale sunt, insa, putine si urmarite in evolutie, fiind simbolice;
- evolutia personajelor este determinata nu numai de trecerea timpului, ci si de gradarea evenimentelor;
- destinul uman se impleteste cu natura;
uneori expozitiunea este ampla, prezentand amanuntit destinul personajelor si alternand timpul trecut cu cel prezent;
- partile (capitolele) nu respecta strict cronologia faptelor, fiecare secventa urmarind sa prezinte o ipostaza a personajului, vazut in diferite imprejurari;
- implicit, nuvela nu surprinde un singur moment din existenta personajelor, ci intamplari petrecute deseori, in decursul unei vieti;
- uneori, autorul se afla in afara naratiunii, relatarea efectuandu-se la persoana a III-a, alteori autorul participa subiectiv;
