'Desteapta-te, romane'
Poezia 'Desteapta-te romane' a fost publicata in revista 'Foaie pentru minte inima si literatura' in anul 1948 si contine indemnul adresat tuturor romanilor la desteptarea nationala!
Aceasta poezie exprima in mod direct sentimente de dragoste si admiratie pentru popor, mandrie patriotica si respect pentru eroii neamului nostru.
Titlul contine mesajul intregii poezii.Alcatuit dintr-un verb la imperativ 'desteapat-te' si substantivul in vocativ 'romane' el exprima indemnul la desteptare nationala, la lupta impotriva tiraniei, pentru libertate sociala, pentru unitate si independenta nationala.Poetul sustine deci trezirea si smulgerea din robie a poporului roman si ii prevede astfel un viitor mai bun..
In prima strofa poetul se adreseaza direct romanilor.Repetitia titlului si in aceasta strofa ne arata dorinta fierbinte de realizare a idealului national.
Metaforele 'somnul cel de moarte' si 'croieste' constituie indemnul pentu realizarea unui alt destin.
Advebele in antiteza 'acum' si 'niciodata' subliniaza singura sansa de a crea o alta soarta si poporul are dreptul la un viitor stralucit pe care sa-l recunoasca chiar si dusmanii.
In a doua strofa este aratata originea poporului roman si mandria de a fi roman.
Metaforele 'roman' si 'Traian' ne duce cu gandul la originea noastra latina.Originea lor nobila le da dreptul sa lupte pentu un viitor glorios asa cum au facut-o si stramosii lor,romanii.
Strofa a treia face referire la istoria zbuciumata si contie indemnul de a ridica la lupta de la cei tineri la cei batrani.
Comparatiile 'stau ca brazii' si 'sar ca lupii' , enumeratia 'batrani, barbati, juni, tineri' evidentiaza trasaturile romanilor, maretia si virejia lor.
In a patra strofa poetul cheama din negura istoriei umbrele marilor voievozi:Mihai Viteazul, Stefan cel Mare, Iancu Corvin de Hunedoara.
Andrei Mureanu pune in lumina dorinta arzatoare de liberate a romanilor, urmasi ai unor voievozi ilustri,care sunt gata sa se sacrifice in acest scop: 'Viata-n libertate ori moarte, striga toti '.Se cuvine sa remarcam ca aici poetul vorbeste despre cateva pagini de glorie ale istoriei strabune si de personalitai istorice intrate in legenda prin faptele lor, al caror exemplu toti romanii il vor urma.Optiunea categorica a poporului pentru sacrificiu in vederea dobandirii libertatii este puternic exprimata prin vorbire directa , prin prezenta entitezei 'liberate' , 'moarte' si prin metafora 'focul' cu sensul de 'ideal maret' , 'ardoare' , 'patos'
In strofa a a cincea toponimele Milcov si Carpati amintesc de cele doua provincii despartite.Romanii jura sa implineasca visul de unire nerealizat de inaintasi 'Juarm ca vom da mana, sa fim pururea frati' , pentru ca ei sunt patrunsi de o profunda dorinta de liberate.Epitetele 'oarba neunire' si 'sfanta libertate' exprima durerea neimplinirii visului de unire si dorinta arzatoare de liberate.
In strofa a sasea patria simbolizeaza chipul 'mamei vaduvite' de la Mihai cel Mare' care cere ajutor fiilor pentru implinirea unirii, ideal pentru care luptase Mihai Viteazul.
In strofa a saptea este lansat un blestem 'De fulgere sa piara, de traznet si pucioasa' impotriva tradatorilor si celor lasi.
Metafora 'sabie si foc' sugereaza dorinta libertaii.
Strofa a opta si a noua sugereaza perioadele de asuprire la care a fost supus neamul romanesc.Tot in aceste strofe este juramantul de a apara identitatea nationala a carei simbol este limba.
Penultima strofa contine indemnul adresat direct si patetic romanilor de pretutindeni 'Romani din patru unghiuri ' la unire nationala care este realizata atat in ganduri cat si in sentimente
'Uniti-va -n cuget, uniti-va-n simtiri'.Ei au datoria morala de a aduce la cunostinta intregii lumi 'Strigati in lumea larga' ca teritoriul tarii a fost ciuntit cu forta prin intrigi si 'viclene uneltiri'
Ultima strofa constituie si ea un legamant la lupta pentru liberate, lupta care are ca deviza 'libertate' si care este ocrotita de divinitate.
Aceasta creatie este un raspuns, o replica sau un ecou, adica 'un rasunet' la poezia 'Catre romani' , (Desteptarea Romaniei) a lui Vasile Alecsandri, publicata anterior in aceiasi revista brasoveana, ulterior titlul ei fiind schimbat in 'Desteapta-te romane'.
