Teremenul de clasicism comporta sensuri largi,exprimind o atitudine estetica fundamentala ce se carecaterizeaza prin tendinta de a observa fenomenele in contextul universului si de a le inchega intr-un sistem proportional si armonios,corespunzator frumosului si concordat cu norme rationale care impun tipuri model,prefectiunea,idealul.
Curentul se defineste ca o notiune artistica si literara care promoveaza ideile si armonie a fiintei umane,constituie in modelele durabile si care se pot regasi in timp.De aici intoarecerea la antichitatea greaca si latina.Sunt relevante sculpturile lui Fidias,arhitectura cladirilor din Grecia..
Curentul clasicismului este definit ca atitudine estetica de observare si realizare a unui sistem armonios,stabil,proportional,dominat de elementele frumosului,in concordanta cu norme specifice (cele trei unitati in dramaturgie) si care tinde spre un ideal,echilibrat,senin al perfectiunii formelor.A aparut in Franta,extizindu-se in intreaga Europa .El este ilustrat de scriitoriprecum Moliere,La Fontaine,Racine,Bossuet,La bruyere,car dincolo de originea lor indiscutabila ,au citevatrasatrui comune :admiratia pentru antici,rigoarea compozitionala,cautarea naturalului si a verosimilului,gustul dreptei masuri,finetea analizei morale si psihologice.
Rabelais Moliere Montaigne
La noi nu se poate identifica o perioada clasica anume.elemente clasice exista,insa la Miron Costin,D. Cantemir,Antim Ivireanul,atit datorita lecturilor clasice cit si clasicismului folcloric romanes.
Clasicismul defineste ansamblul culturii si literaturii greco-latine,prin extensiune antice.Este o acceptie bine conturata,consolidata,inderptatita prin faptul vca mai toate caracterele spriritului,esteticii si structurii de tip clasic isi gasesc realizera in oprele sau teoriile autorilor antici.In felul acesta,ideea de clasicism si antichitate tind sa devina sinonime,in orice caz strins asociate.
Prin localizare si succsesiune de localizari cronologie,clasicismul defineste aspectul si durata propriu-zis istorica a clasicismului.reperezentat cel putin trei mari secolesi perioade istorice :secolul lui Pericle,la Atena ;secolul lui August,la Roma ;secolul lui Ludovic al XIV-lea ,in Franta.Voltaire include si un al patrulea :cel al Renasterii florentine ,dar in in general sint acceptare in numar de trei :grec,latin si francez,respectiv ale secolelor al V-lea i.e.n.,I-ul i.e.n. si al XVII-lea al erei noastre,mai precis intre 1600-1700.
Unitatile.Faimoasele trei unitati teatrale,care fusesera definite inca din prima jumatetea a secolului XVII_-lea(de actiune,de loc si de timp)isi capata formularea mai lapidara in Arta Poetica a lui Boileau.
Clasicismul opune imaginatiei ratiunea.Se pazeste de fantezie,preferindu-l luciditatea prudenta.Refuza sa bage in seama prefacerile,consacrind numai ce i se pare a fi stabil in eternitate.Evita particularul ,interesindu-se cu exclusivitate de general,ceea ce il face ca,indeosebi,sa afirme exsitenta unui om neschimbator in natura lui,pe care il asaza in centrul perocuparilor sale.Dispretuieste concretul.Nu sufera diversitatea,heterogenul,ca sa nu mai vorbim de vag,difuz,obscur,net desenat,evident si clar.Deoarece nu admite schimbari decit pe linie iererhica,clasicismul vrea prefectiune.
Trasaturile clasicismului
Mitizarea:transfigurerea realitatii prin mit,ca mod de a exprima conceptul de lume ca mit,preluat din antichitate.
Etica:cultiverea virtutilor ca sens al artei,ceea ce-i da un caracter moralizator.Virtutile clasice sunt :dreptatea,intelepciunea,curajul,vitejia,generozitatea
Masura:legea armoniei si echilibruluii,concentrat in numarul de aur
Principiile : Binele si Raul,Frumosul si Armonia, Adevarul, Legea ; principiile primordiale fiind :apa,aerul,focul,pamintul,eterul..
Conceptele :a imita ;
Omul cugetator,cunoscatorul
Omul faurar,creatorul
Omul lumesc,plin de vicii
Destinul schimbator
Analogia :eroii sunt asemenea ,de unde conflictul implacabil,fiindca ambii sunt inflexibili
Rationalismul :omul,condus si caracterizat prin ratiune,eliberat de patimi si purator de virtuti
Obeictivismul :atitudinea logica,obiectiva-aspectul juridic al lumii,al omului,societatii.Inlaturarea subiectivismului.
Eternul :eroii sunt fara evolutie interioare-arta este autonoma-se cultiva atemporalitatea.
Spatialitatea :sublimarea timpului in spatiul sacru
Utilul si placutul:scop al artei.Arta sa fie desavirsita,dar sa fie si utila.
Homeostasia :societatea ,un organism viu,intr-o contiunua metamorfoza-artistul ,o constiinta a unei lumi
In formarea esteticii clasice Rebe Bray distinge trei perioade importante :
Perioada Renasterii franceze si a activitatii Pleiadei,corespunzind,in linii mari,celei de-a doua jumatati a secolului XVI-lea.Ideea dominanta pe plan estetic in aceasta epoca este ceea a imitatiei anticilor si ea se desprinde cu limpezime din cel mai de seama manifest al vremii,Aprarea si Ilustrrarea limbii franceze(a549) a lui Joachim de Bellay.
Perioada care se intinde aprozimativ intre 1600-1660 inlocuieste primatul imitatie prin primatul regulilor.Imitatia modelelor antice ramine un dezirat estetic fundamental,ea trebuie insa rationalizata si ,ca atare ,regulularizata..
In cea de-a treia perioada-al carei debut,in jurullui 1660,ar fi marcat de apartia Satirelor lui Boileau(1636-1711)si care s-ar prelungi si in secolul al XVIII-lea-primatl regulilor se gaseste inlocuit de acela al gustului clasic
In concluzie putem afirma ca daca Renastrea dadea prioritate geniului,clasicismul da o neta prioritate mestesugului in creatie.
