Pop Mihai, Ruxandoiu Pavel, ``Folclor literar romanesc``, Buc , 1991, II 59.651 Miorita ``Miorita`` reprezinta pentru cultura romaneasca o valoare care depaseste cadrul unei singure creatii , fie ea si o capodopera ; semnificatiile ei privesc probleme majore ale omului , cu vaste implicatii filozofice ; analiza ``Mioritei``implica patrunderea unui intreg univers uman , cu formele specifice pe care i le imprima o structura cultural – etnica definite ; 18424msu54mpu9l ``Balada`` poate fi considerate ca una din marile sinteze ale culturii romanesti , ale sufletului poporului roman ; scenariul epic al `` baladei``urmareste istoria unui pastor pe care insotitorii lui vor sa-l omoare , dar caruia o oaie nazdravana ii destainuieste complotul ; sortit mortii isi exprima ultimele dorinte : sa fie ingropat in mediul sau preferat ( in mijlocul stanii ) , sa i se puna la cap instrumentele lui , ca sa-si auda etern cantecele indragite , iar moarte sa fie scunsa fiintelor dragi ( oile , mama batrana ) , carora sa li se comunice ca s-a insurat cu ``a lumii craiasa``; structura metaforica a poemului : mioara care vorbeste , oile care plang moarte ciobanului , fluierele care canta la bataia vantului , moartea conceputa ca nunta si cortegiul nuptial format din soare si stele , munti si brazi , pasarile cerului ; toate acestea nu vorbesc despre o senina comuniune intre om si natura care devine mai profunda , atingand desavarsirea , dupa moarte ; sp424m8154mppu ``Miorita`` este o creatie in care s-a concentrat , prin contaminari succesive , experienta de veacuri , a unui popor ; s-a vorbit mult despre caracterul reprezentativ al ``baladei Miorita`` , considerate de unii ca exprimand integral sufletul popular romanesc ; dupa altii ``Miorita`` nu reprezinta decat un aspect al psihologiei poporului roman , al specificului national ; George Calinescu , aseaza ``Miorita`` printer cele patru mituri ale culturii romane moderne , reprezinta moartea ca fuziune intre om si natura ; analizele intreprinse au relevant , in varianta Alecsandri , cinci motive fundamentale , concretizate in cinci episoade : conflictul intre ciobani ; mioara nazdravana care isi cauta fiul si alegoria moarte - nunta ; ``conflictul intre ciobani`` si hotararea de omor , reprezinta un arhetip simbolizat prin conflictul dintre Cain si Abel; ``animalul nazdravan`` , capabil sa inteleaga si sa foloseasca vorba omului, avand darul prezicerii ( anumalul profet ) , este si el present in ``basme`` , si integral , in mitologie ; ``testamentul`` , ca motiv poetic , este prezentat in toate genurile de poezie populara romanesca : ``colinde , balade eroice ( Toma Alimos ) , lirica erotica , belsteme `` etc ; ``motivul mamei batrane`` care isi cauta fiul , in forme foarte apropiate de aceea din ``Miorita`` , ca ``balada`` independenta : mama batrana isi cauta fiul cazut pe campul de lupta ; ``alegoria moarte – nunta `` apare , sub forma de credinte in posibilitatea implinirii destinului uman dincolo de moarte , care determina cu complex de obiceiuri ; primul motiv , conflictul ciobanilor , are o structura epica , presupunand un cadru natural , o situatie normala si durativa , trei personaje ( trei ciobanei ) , o manifestare umana monstruoasa si o motivare a conflictului ; in acest cadru apusul de soare capata semnificatii simbolice , implicand similitudini cu perspectica mortii ; al doilea motiv implica in structura poemului un nou personaj ( oaia nazdra- vana ) si o noua actiune , destainuirea complotului ; in acest episod predomina dialogul intre cioban si mioara, poemul trece de la o structura epica la una dramatica ; la inceput agitatia mioarei ii creeaza ciobanului o stare de neliniste ; apoi , miorita il sfatuieste pe cioban sa-si cheme un caine , dandu-i astfel senzatia de pericol ; episodul al trilea , reactia ciobanului in fata vestii tragice ce i s-a comunicat nu implica nici spaima , nici neliniste , nimic din tensiunea dramatica , de pana acum , dimpotriva , o reactie de sublima seninatate ; ciobanul isi face testamentul , comunicand felul in care doreste sa fie ingropat langa stana , ca sa-si auda cainii si sa ramana in mijlocul oilor ; si sa i se puna la cap trei fluierase : de fag , de os si de soc ; este o evidenta opozotie , intre seninatatea pastorului si dorinta de a fi jelit de oi cu ``lacrimi de sange`` ; viata e conceputa ca o legatura cu elementele telurile ; moartea – ruperea acestei legaruri ; in testament , misterul transcendentului , sentimental trecerii intr-o alta lume este present , dar telurizat ; in alegoria moarte – nunta , transcendental este integrat unei viziuni cosmice ; moartea este privita ca integrare in sanul naturii , apoi ca expansiune cosmica , dizolvare a fiintei unane in neant ; in unele variante ale poemului mioritic , sentimentul eternizarii este sugerat prin plangerea oilor , care se transforma intr-o neintrerupta cautare , declansata etern de vesnicul , suflu al vantului ; poemul mioritic reprezinta epicizarea unui mit , ale carui vechi valori sacre au fost depasite de evolutia constiintei umane , dar care si-a conservat si sublimat valorile estetice ;
