Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocala si o si o semivocala alaturate si se pot pronunta intr-o silaba ( iarna , haina , roua ) Triftongul este grupul de sunete format dintr-o vocala si 2 semivocale alaturate , pronuntate intr-o silaba ( leoaica , mi-au zis ) Hiatul repezita rostire consecutiva , in silabe diferite , a doua vocale ( aer , stiinta ) Derivarea este procedeul intern de imbogatire a vocabularului care consta in formarea a unor cuvinte noi cu ajutorul prefixelor si a sufixelor ( prefixe : ANTIcamera , NEclar ; sufixe : baietANDRU , casaOAIE ) Sufixe : 21738omg86spf2l Substantivale : –ie ( bucurie ) –ar ( bucatar ) –atura ( invatatura ) mp738o1286sppf –amat [invatamant] –eala [ amtteala ] –iata [ dulceata] –ist [ betnist ] adjectivale : –nic –ator –cios –bil –al –as verbale : –a –ai –ani –i –ui –iza adverbiale –este –is –mente numeral : -ime pronume -ica interjecti –ica Compunerea este procedeul lexical intern de imbogatire a vocabularului care consta in unirea a 2 sau mai multe cuvinte pt formarea unui cuvant nou Compunerea : prin contopire : cuvinte intregi , existente in limba care se scriu impreuna ( untdelemn , faradelege ) prin alaturare : cuvinte intregi , existente si independent in limba , care se scriu legate cu cratima ( Marea-Neagre , Fat-Frumos ) cu elemente de compunere : cuvinte inexistente independent6 in limba + cuvinte care se gasesc independent in vorbire , scrise inpreuna [ electromotor , micoproductie ) prin abreviere :reuniunea a unor fragmente de cuvinte [ aprozar , agrosem ] schimbarea clasei gramatcale este un procedeu prin care se obtin cuvinte noi datorita simplei treceri de la o parte de vobire la alta : substantivele pot proveni : unele adj articulate cu art hot , nehot , sau dem, ( frumosul , un credincius , cel harnic ) unele pron articulate [ Si-a zis in sinea lui( din pron reflexiv )] [ Fiecare isi are eul lui ( din pron pers )] , [ A ajuns un nimic ( din prron negativ )] [ e la mijloc un ceva [ din pron nehotarat )] unele numerale articulate cu art hot sau nehot ( A primit un 3 . Treiul a fost trecut in catoalog .) unele interjecti cu articol ( Are un of . I-a ascultat oful ) participiul articulat ( Ranitii au fost salvati ) supin ( Mersul pe jos e sanatos ) adjectivele pot proveni din : participii ale vb : Cartea citita mi-a placut gerunzii acordate ale vb : Se gasesc cosurile fumegande . unele pronume care insotesc substantivele acordandu-se cu ele ( 7 din cele 10 feluri de pron ) : Prieteni mei au plecat ( adj. Pron posesiv ) Fiecare copil se bucura de vacanta ( adj.pron nehotarat ) Acest baiat este fratele meu ( adj. Pron demonstrativ ) Care carte ti-a placut cel mai mult (adj . pron interogativ ) Nu mi-ai spus / care elevi lipsesc ( adj pron relativ) Nici un elev nu lipseste ( adj pron negativ ) adverbe : Mi-am luat haina si gata pronumele reflexive de persoana I si II provin din pronumele personale : El ma cheama ( pron personal ) Eu ma duc ( pron reflexiv ) adverbele pot proveni din : unele adj cand determina un vb ( alt vb decat cop personal ) : El canta un cantec frumos ( adj ) El cantaq frumos ( adv) unele subst : Seara este minunata ( subst ) Am sosit seara ( adv) unele participi : Spune deschis ce are de spus prepozitile pot proveni din unele adverbe prin articulare cu articol hotarat Priveste inainte ( adv) Inaintea lor pot venii multi ( prep ) Sensul propriu este sensul obisnuit al cuvintelor care trezeste in mintea vorbitorului o imagine clara a obiectului in cauza Sensul figurat este sensul mai putin obisnuit al cuvintelor , care trezeste in mintea vorbitorului o imagine alternaiva Cuvinte monosemantice = cuvinte cu un singur sens Cuvinte polisamantice = cuvinte cu mai multe sensuri Paronimele sunt cuvinte foarte asemanatoare ca sens sau aproape identice ca forma insa deosebite ca inteles Substantivul este partea neflexibila de vorbire care denumeste lucruri , fiinte , fenomene ale naturii , stari insusiri , actiuni etc Articolul este parte flexibila ce vorbire care invidualizeaza un substantiv , leaga un adjectiv , de subst sau insoteste partea de vorbire in cazul G Adjectivul este partea de vorbire flexibila care exprima insusire substantivului Ronumele este partea de vorbire flexibila care inlocuieste un subst Numeralul este partea flexiblia ca vorbire care arata nr sau ordine obiectelor , gruparea lor numerica , de cate ori crestre sau se repeta o actiune Verbul este partea de vorbire flexibila care exprima starea sau existenta Adverbul este partea de vorbire neflexibila care sta de obicei pe langa vb si arata locul , timpul , sau modul actiunii Prepozitia are rol de legatoura numai in propozitie , unde leaga un atribut sau un complement de termenul regent Conjunctia are rol de legatura atat in propozitie cat si in fraza , in propozitie leaga doua parti de vorbire de acelasi fel iar in fraza leaga doua propoziti de acelasi fel Interjectia exprima o stare sufleteasca sau imita sunete ori zgomote din natura Subiectul : cine ? ( predicat ) Predicatul : ce face ? , cum este , ce este ? Atributele : care ? , ce fel de ? , al ( ai ale a ) cui? , cati ?, cate ?. Atributele pot fii adjectival (propriu-zis , adj pronominal , numeral cu val adjectival , vb la participiu sau la gerunziu acordat ) pronominal verbal ( prin vb la modurile infinitiv , supin si gerunziu , neacordat ) adverbial (adv sau loc adv) interjectional CD : pe cine ? , pe ce ? CI : cui ? , despre cine ? , despre ce ? , la cine ? , la ce ? , de ce ? , pt cine ? , pt ce ? , cu ce ? , impotriva cui ? , asupra cui ? CA :de cine ? , de catre cine ? CCL : unde ? , de unde ? , pana unde ? , incotro ? CCT : cand ? , de cand ? , pana cand ? , cat timp ? , de cand ? CCM : cum ? , in ce fel ? , in ce mod , in ce chip ? , cat ? , cat de ? CCSc : cu ce scop ? , in ce scop ? CCCz : din ce cauza ? , din ce pricina ? Cazul este forma pe care o ia o parete de vorbire cu flexiune nominala : Prepozitile cazurilor : Ac : de , la cu , pe, spre, sub ,catre , in pentru , despre , dinspre , langa , de pe la , de langa , pe langa , de la , de catre , etc (loc prep : ) in afara de , in loc de , fata de , potrivit cu , aproape de , etc Genitiv : impotriva , contra , asupra , inaintea , inapoia , imprejurul , etc ( loc prep ) in fata , in urama , in spatelr , in dosul , in susul , in afara , , etc Dativ :datorita , gratie , multumita , aidoma , asemenea , contrar , conform , potrivit Propozitile c`oordonatoare intr-o fraza pot fii : Copulative : atunci cand actiunile exprimate de vb cu functie sintactica de predicat se asociaza .In aceasta situatie raportul de coorodonare copulativa se reazizeaza prin conjunctii (si , nici , iar ) si loc conjuntionale ( precum si , nu numai , dar si , atat..cat ) El citeste,/1 invata /2 (si ) scrie/3 (1cu 2 = juxt , 2cu 3 = conj ) Adversative , atunci cand continutul propozitilor se opune , fara insa sa se excluda.Coordonarea adversativa se va realiza prin conjunctile dar , insa , ci , iar , si ,si loc conj numai ca si prin juxtapunere ( alaturare ) Nu citeste,/1scrie/2 ( 1-2 juxt ) Am fost la el /1 (dar) nu l-am gasit/2 Conjunctile „si” , „iar „ sunt atat copulative sct si adversative : Citeste si scrie ( conj cop ) Am fost si nu l-am gasit ( conj advers ) Citesc iar apoi scriu ( conj cop ) Tu ai invatai iar el nu ( conj advers ) Disjunctive , atunci cand continutul lor se opune si se elimina reciproc .Coordonatoare disjunctiva in fraza se realizeaza prin conjuctie ori , sau , fie , singureori repetate , si , mai rar , prin juxtaapunere (Ori) pleci/1(ori ) ramai/2 Vrei , /1 nu vrei /2 bea Grigore agheasma/3 Conclusive cand cea de-a doua propozitie este concluzia primei Ai intarziat , /1( deci )nu mai poti intra /2 Acest tip de coordonare se realizeaza prin conjunctiisi locutiuni conjunctionale : deci , dar , asadar , asa ca , prin urmare , de aceea , in concluzie , in consecinta , (care ) va sa zica , precum si prin juxtapunere Raportul de subordonare se poate realiza : Conjunctii subordonatoare : sa , ca , daca , desi , de , ca , sa , incat , intrucat , deoarece , caci , fiincaq ,etc M-a sfatuit /1 (sa) invata/2 Loc conj subordonatoare care au in alcatuire de obicei ca un ultim element o conjumnctie subordonatoare , pronume ( adj )relativ sau adv relativ :cu toate ca , pana sa , chiar ca , din cauza ca , pt ca sa , de vreme ce , pana ce , indata ce , ori cate ori , etc N-a venit/1 cu toate ca l-am anuntat /2 Pron relative-interogative sau nehotarate : cine , ce , care , cate , cat , cata , cati , cel ce , cei ce , cele ce , orcine , orce , orcare , oricat , oricata , arcati , aricate , arisicare, orisicine (Cine) inavata /1stie /2 (Orcine) il vedea/1 se mira /2 Adv relative-interogative asu nehotarate : unde , cand , cum , dat , incotro , parca , oriincotro , oricati , orsicare , sau juxtapunere Nu se stie/1( cand) va veni /2 Ai catre /1 ai parte/2 Dintre elementele subordonatoare , au functie sintactica in propozita pe care o induc numai pronumele ( adj ) relative , interogative , si adv relative-interogative nehotarate .Atunci cand se substituie cu o conjnctie , sau o loc conj adv relative nu mai au fuctie sintactica: A procedat /1 (cum) l-am sfatuit/2 ( CCM) (Cum) il vazu/1 il si cunoscu/2-(fara functie sintactica ) (indata ce ) FELUL PROPOZITILOR SUBORDONATE Prop. subiectiva are o regenta fara subiect si raspunde la intrebarile cine ? , ce ? : Nu se stie/1pp(cine ) va beni/2SB Propozitia subordonata predivcativaraspunde la inrebarile ce ? , cum ? si determina din regenta un vb copulaiv .PR are intodeauauna o regenta cu subiect Parerea mea este /1PP (ca) a gresit/2PR Propozitia subordonata atributiva raspunde la inrtrebarile care? , ca fel de ? , cati ? , cate ?, al ( a , ai alea ) cui ? , si are ca termen regent un subst , pron , sau numeral Ei sunt cei doi /1PP (care) au obtinut premii./2AT CD raspunde la intrebarile pe cine ? , ce ? si determina in regenta un vb predicativ , personal si tranzitiv , loc vb tranzitiva sau o interjectie Iata /1PP(ca ) vine/2CD CI raspunde la intrebarrile cui ? , cu cine ? , cu ce ? , asupra cui ? , contra cui ? , impotriva cui? Etc si determina un vb sau o loc vb tranzitiva , o interjectie un adj ( loc afj ) sau adv sau loc adv Este mandru/1PP( ca) a reusit /2CI CCL : unde ? , de unde ? , pana unde ? , incotro ? S-a dus/1PP ( unde ) l-au trimis /2CL CCT : cand ? , pana cand ? cat timp ? , de cand ? (Cand ) l-am vazut/1CT m-am bucurat/2PP CCM : cum ? , cat ? , cat de ? , in ce fel ? , in ce mod ? , in ce chip ? (Cum ) te grabesti /1CMasa ajungi mai repede sa faci treaba/2PP CS :cu ce scop ? , in ce scop ? Vi la mine/1CS (sa) iau banii/2CS CTz :cu ce conditie ? si elementul de legatura se poate inlocui cu conj subordonatoare in caz ca : (Daca)ploua /1CTzsa-ti iei umbrela/2PP CV (concesiva) :in ciuda carui fapt ? , are ca elemente subordonatoare specifice conj subordonatoare deshi , si loc cnj : chiar daca , chiar de , chiar sa , cu toate ca , macar sa , etc iar ca elemente corelative in regenta ( principala) :adv: (si)tot , (si )totusi , cu toate acestea : (Desi) ploua /1CV, am mers la mune/2PP CS ( consecutiva ) : care este urmarea faptului ca ? , elemente de legaturaq : incat , incat sa ,, si are corelative pe adv : asa(de ) , astfel (de) , atat(de) si loc adv in asa fel A citit atat de mult/1PP( incat) il dor ochii ./2CS Fgurile de stil sunt : Epitete Comparatii Alegorii hiperbole Personificari Procedeele de sintaxa poetica : Enumeratii Repetatii Inversiuni Antiteze
El insusi a fost martor ( adj. Pron de intarire )
