Ardealul
Fragmentul din manual este o descriere literara deoarece in primul rand , Nicolaie Balcescu foloseste ca mod de expunere descrierea zugravind un colt din natura cu ce are el mai caracteristic.
Autorul descrie:
Asezarea geografica
Varietatea formelor de relief si a faunei
Bogatia si frumusetea acestui tinut exprimandu-si patriotismul profund de mandrie ,de dragoste si de admiratie fata de Ardeal. Nicolaie Balcescu reuseste sa redea frumusetea acestui tinut raportandu-se la tarile Europene.
Modalitatea aleasa este gradarea, peisajul fiind privit de sus in jos. De la culmile cea mai inalta pana in adancuri.
N. Balcescu pleaca de la ideea ca aceasta tara este " mandra si binecuvantata" dupa care incepe descrierea.
Aceasta evidentiaza frumusetea Ardealului mai intai printr-o imagine de ansamblu comparand acest tinut cu un "maret si intins palat cap-dopera de arhitectura. Sunt sublinia unicitatea si maretia locurilor descrise. Aici sunt adunate si asezate cu maiestrie toate frumusetile care impodobesc celelalte tinuturi ale Europei.
Imaginea de ansamblu este impartite in partile ei componente.
N. Balcescu infatiseaza frumusetea arcului Carpatic hotarului inalt al Ardealului . De lantul muntos se distinge silueta a doua piramide atat de inalte piscurile sun acoperite de o permanent diadema de ninsoare.
Urmeaza dealurile caracterizate prin dublu epitet inalte si frumoase si comparate cu niste valuri proptitoare.
Intreg peisajul este incantat prin diversificarea coloritului martie sa.
Atentia prozatorului este retinuta de campiile "arse si varuite" care amintesc de cetatea etern a Italiei(Roma).
Autorul aduce alte dovezi referitoare la frumusetea Ardealului deoarece aici stejari, barzi si fagi trufasi isi inalta varfurile lor pana in la cer.
Ardealului a fost binecuvantat si cu pamanturi atat de rodnici incat cine le strabate se afunda intr-o "mare de grau si porumb".
De la imaginea generala se trece la infatisarea elementele de fauna si flora.
Caldurile muntoase cadrul natal specific pentru ursul care se plimba "ca un domn stapanitor" ,iar campiile manoase unde bizonul dormiteaza alene. Autorul prezinta bogatiile subsolului. El precizeaza ca aurul se vede pana la noroaiele drumurilor.
Ultima parte a textului "astfel e tara Ardealului"
Constituie concluzia acestei descrieri. Cuvantul astfel inlocuieste adjectivul mandru si binecuvantata din prima parte a textului tradand mandria scriitorului de a fi roman.
