Elemente simbolistice specifice
poeziei bacoviene
Despre G. Bacovia , N.Manolescu afirma ca este simbolist prin formatie , dar care isi depaseste epoca , apartinand poeziei moderne ca unul dintre marii precursori
Implicarea simbolismului in opera lui Bacovia este evidenta, intrucat acesta recurge la : simboluri , sugestii , corespondente , muzicalitate , prozodie . Influentele resimtite in poemele sale sunt diverse : E.A Poe , Rollinat , Verlaine , Baudelaire , s.a .Temele si motivele simboliste preluate de poet ar fi : conditia poetului si a poeziei , motivul singuratatii , melancolia , evadarile , natura romantica , starea de nevroza , culorile si muzica , poezia targului, s.a. Declararea atasamentului fata de simbolisti se regaseste in volumul Cu voi
Bacovia alesese sau poate fusese el cel ales de muze sa reprezinte si sa urce la cote nebanuite simbolismul romanesc. Caci in 1916 , cand ii aparea volumul de debut Plumb , literatura noastra consemmna de fapt una din datele de referinta ale poeziei , cartea anuntand o individualitate lirica de necontestat , atat in raport cu ceilalti simbolisti ( Macedonski , Minulescu , M.Demetriade , S.Petica , D.Anghel ) cat si cu cei de alte orientari , predecesori sau contemporani cu el . Si fata de unii , si fata de altii , Bacovia venea cu un univers al lui , orasul provincial , stilizat in linii si culori esentiale , in tonuri de cenusiu , violet si galben .El aduce acel sfarsit continuu , cum avea sa-i defineasca mesajul operei un comentator de mai tarziu , Ion Caraion .
Bacovia are voluptatea mortii , a dezagregarii , a trecerii in neant si toate simbolurile poeziei sale conduc catre aceasta idee. Cel mai adesea fixarea cadrului in care isi plaseaza simbolurile are loc toamna si iarna , cel dintai dintre aceste anotimpuri fiind prin excelenta el insusi un simbol al mortii . Caderea frunzelor apare in plan strict vegetativ al naturii ca o eliberare , stare catre care , cazand in moarte in plan uman tinde sa ajunga si poetul , impreuna cu iubita lui , precum in Note de toamna . In ceea ce priveste primavara , poetul ii contrapune latura sumbra a existentei , si de aceea el nu scrie poezii senine si optimiste ci Nervi si Note melancolice .
S-a spus ca poezia lui Bacovia sta sub semnul liricii simboliste franceze . Insusi poetul marturisea in 1943 ca persistenta intr-o culoare a deprins-o de la francezi si ca prin 1898-1903 , una din obsesiile sale a fost simbolismul decadent si ca l-au preocupat adanc Verlaine , Rimbaud , Baudelaire , Rollinat , Jean Moreas . Sunt insa suficient de multe note distinctive si personale care-l indeparteaza pe poet de simbolistii din tara lui Voltaire . Ceea ce la Verlaine si Baudelaire , ca si la ceilalti simbolisti, urmarea , alaturi de semnificatii muzica si armonia , la Bacovia , dimpotriva , e dizarmonic , aproape antimuzical , datorita sincopelor , ruperilor de vers . Peisajul sau e intunecat , cu tuse ingrosate pana la brutalitate . Ceea ce conteaza la el e decorul , halucinant pentru ca infioara , captivant pentru ca trimite la planul dedesubt al poeziei .
Poezia lui Bacovia exprima o stare depresiva specifica unui intelectual proletar , cu o structura sufleteasca ultrasensibila , de aceea poate fi incadrata si in directia simbolismului depresiv .
Universul poeziei bacoviene este ca o cupola de plumb sub care domneste nelinistea , spaima de nefiinta , de izolare de-atatea nopti aud plouand /Aud materia plangand/Sunt singur si ma duce-un gand/Spre locuintele lacustre
