Mihail Sadoveanu - viata si activitatea lui Mihail Sadoveanu

Mihail Sadoveanu
Luat in totalitate, M.Sadoveanu e un mare povestitor, cu o capacitate de a vorbi autentic enorma. (George Calinescu)
Ca si poezia lui Eminescu, proza lui Sadoveanu atinge fondul cel mai adinc al specificitatii noastre." (G.Calinescu)

1880 Pe data de 5 noiembrie, se naste la Pascani, inregistrat pentru inceput sub numele mamei sale.
1887 Mihail Sadoveanu este in clasa I la scoala primara din satul Vatra Pascani. Primul sau invatator, Mihai Busuioc, ii va marca hotarator evolutia. In povestirea "Domnu Trandafir" este evocata figura celui care l-a invatat "ortografia si istoria".

1891 Termina scoala primara din Vatra Pascanilor, dar, pentru a putea frecventa cursurile gimnaziului "Alecu Donici" din Falticeni, este nevoit sa repete clasa a IV a, deoarece trecea de la o forma de invatamant "rural" la unul "urban". Soarta face ca unul dintre colegii sai de clasa sa fie Eugen Lovinescu, fiul directorului scolii, marele critic literar de mai tarziu. In jocurile lor copilaresti, Sadoveanu va fi in rolul "haiducului", in timp ce Lovinescu va fi "poteras".

1895 Moare mama sa, Profira Ursaki, moment pe care viitorul scriitor il va evoca in povestirile de mai tarziu. Tot in acest ani se deruleaza faimosul esec intruchipat de teza de la matematici, consecinta fireasca a ratacitorilor si visarilor de la Nada Florilor. Intre 1895-1896, va fi nevoit sa repete clasa a III de gimnaziu. In toti acesti ani petrecuti la Falticeni, penduleaza intre lecturile profitabile si evadarile in natura.

1897 In saptamanal "Dracu" din Bucuresti, apare schita Domnisoara M din Falticeni, semnata cu pseudonimul Mihai din Pascani. In toamna acestui an se inscrie la Liceul national din Iasi, liceu care azi ii poarta numele. Este perioada definitorie pentru formarea sa, avand parte de o serie de profesori renumiti, in frunte cu cunoscutul filolog junimist Vasile Burla, directorul liceului.

1898-1899 Continua colaborarea la diverse publicatii ale vremii: Vieata noua, Pagini literare, Opinia.

1900 Dupa absolvirea Liceului National se inscrie la Facultatea de Drept din Bucuresti, dupa indemnul tatalui sau. Nu va urma pentru multa vreme aceste cursuri, fiind atras de mirajul literaturii. Incepe scrierea povestirilor ce vor constitui volumul de peste cativa ani, Dureri inabusite. Ia hotararea eroica de a trai din scris.

1901 Se va stabili la Falticeni, casatorindu-se, in acelasi an, cu Ecaterina Balu.

1904 Primeste un post de copist la Casa Scoalelor, in Bucuresti. In acest an se produce o prima mare cristalizare a acumularilor sadoveniene: aparitia succesiva a patru volume de proza: Povestiri, Soimii, Dureri inabusite, Crasma lui mos Precu. Faptul face ca acest an sa fie supranumit "anul Lui Sadoveanu" (N. Iorga).

1906 Se reintoarce la Falticeni, de unde va incepe o rodnica si indelungata colaborare cu revista Viata Romaneasca. I se publica, printre altele, Floare ofilita si Amintirile caprarului Gheorghita.

1908 Ii apar volumele: Duduia Margareta, O istorie de demult, Oameni si locuri.

1910 Este numit director al Teatrului National din Iasi (pana in 1919).

1913 Ia parte la campania din Bulgaria, ca sublocotenent si apoi locotenent.

1915 Apare romanul Neamul Soimarestilor, marcand o noua etapa scriitoriceasca.

1918 Dupa incetarea razboiului mondial, Sadoveanu se va stabili la Iasi, in fosta casa a lui Kogalniceanu din Copou (azi muzeul "Mihail Sadoveanu"). Este locul cel mai fericit al existentei sale, atat din punct de vedere familial, cat si artistic. Aici va concepe peste 30 de titluri din opera sa.

1921 Moare tatal sau, Al. Sadoveanu. Devine membru cu drepturi depline al Academiei Romane.

1922 Concepe bijuteria literara Dumbrava Minunata, care va apare in 1926.

1923 Rosteste faimosul sau discurs de receptie la Academia Romana, facand elogiul poeziei populare.

1925 Apare romanul Venea o moara pe Siret, pornit din loggia cladirii cantacuzinesti din Pascani, de unde se vedea ca-n palma valea Siretului.

1926 Tara de dincolo de negura si Dumbrava minunata.

1927 Ajunge, in obisnuitele peregrinari prin tara, in zona Oasa, descoperind "raiul" de la Valea Frumoasei si de la Bradu-Stramb, un alt important spatiu de inspiratie pentru cel care era, deopotriva, vanator, perscar, scriitor. Face, de asemenea, o calatorie in Olanda, tot cu consecinte literare cunoscute (Olanda).

1928 Prolificul scriitor publica intr-un ritm sustinut, practic nemaiintanit in spatiul nostru literar: Hanu-Ancutei, Demonul tineretii, Olanda, Imparatia apelor.

1929 O alta capodopera sadoveniana iese de sub tipar: Zodia cancerului sau Vremea Ducai-voda, roman istoric.

1930 Implinind 50 de ani, "maestrul" era sarbatorit pe plan national, cunoscand toate onorurile civile. La editura Cartea romaneasca apare romanul Baltagul, scris "dintr-o rasuflare" in circa doua saptamani.

1932 Nunta domnitei Ruxandra.

1934 Viata lui Stefan cel Mare, scriere romantata ce anunta capodopera in trei volume Fratii Jderi.

1935 Ucenicia lui Ionut, primul volum din trilogia mai sus numita.

1937 Cartile lui Sadoveanu sunt arse in pietele publice de manifestanti aflati sub semnul fanatismului si intolerantei politice. Intr-un generos "Protest al intelectualilor", scriitorul este aparat de valorosi oameni de cultura ai vremii.

1939 I se inmaneaza diploma de "Doctor honoris causa" al Universitatii iesene, in urma raportului citit de profesorul Octav Botez.

1940 Apare Divanul persan, carte pe care insusi autorul o aseaza intre preferintele sale.

1942 Apare ultima parte din trilogia istorica Fratii Jderi: Oamenii Mariei Sale.

1943 Intr-un fel de protest fata de ororile civilizatiei, Sadoveanu se retrage in Valea Frumoasei; unul dintre rezultatele acestei retrageri va fi volumul Povestile de la Bradu-Stramb.

1944 Ororile razboiului il ating din greu: Paul-Mihu, fiul cel mai tanar al scriitorului, moare la Turda, in luptele de eliberare a Transilvaniei. Casa din strada Witting 12 este lovita de bombe.

1946 Incepe sa ocupe diferite functii social-politice in perioada comunista. Plateste greu tribut ideilor societatii socialiste, publicand carti nereusite, dupa metoda realismului socialist: Pauna Mica, 1948; Mitrea Cocor, 1949; Clont de fier, 1951.

1952 Vechiul roman Soimii, publicat in 1904, este reluat in ultima scriere sadoveniana importanta: Nicoara Potcoava.

1958 La E.S.P.L.A. apare volumul Aspecte din si opera lui Mihai Sadoveanu, cu fotografii de Dan Grigorescu, sub ingrijirea lui Constantin Mitru.

1961 Bolnav de cativa ani, aproape orb si marcat de dureri familiale, se stinge din viata la 19 octombrie. Este inmormantat la cimitirul Bellu, alaturi de Eminescu si Caragiale.

Alte scrieri: Povestiri, Soimii, Dureri inabusite, Crasma lui Mos Precu, Povestiri din razboi, Amintirile caprarului Gheorghita, Floare ofilita, Mormantul unui copil, La noi in Viisoara, Vremuri de bejenie, Duduia Margareta, Oameni si locuri, O istorie de demult, Cantecul amintirii, Apa mortilor, Un instigator, Neamul Soimarestilor, Privelisti dobrogene, Un an de zile in Bulgaria, Foi de toamna, Umbre, Frunze-n furtuna, Cocostarcul albastru, Oameni din luna, Venea o moara pe Siret, Hanu Ancutei, Olanda, Zodia Cancerului sau Vremea Ducai-Voda, O intamplare ciudata, Baltagul, Departari, Nunta domnitei Ruxandra, Creanga de aur, Viata lui Stefan cel Mare, Ucenicia lui Ionut, Izvorul alb, Ochi de Urs, Vechime, Morminte, Valea Frumoasei, Divanul persian, Oamenii mariei-sale, Caleidoscop, Pauna Mica, Nicoara Potcoava, Aventura in lunca Dunarii, Evocari, Marturisiri, Traduceri.