Comportamentul este activitatea observabila ce apare in interactiunea cu mediul. Conduitele sunt deci „reactii” complecse, integrate, organizate ierarhic, in functie de caracteristicile ansamblului de stimuli. Metoda (din grecescul methodos –drum, cale de urmat ) desemneaza o serie de demersuri sau reguli pe care le adoptam in vederea atingeri unui scop. Prin observatie intelegem studierea sistematica si intentionata a comportamentului in conditii naturale, in absenta interventiei observatorului (psihologului) si in scopul unei descrieri detaliate. Introspectia (numita si autoobservatie) este o forma a observatiei care are ca obiect propriul comportament, propriile ganduri si trairi afective. 59143oop24iqd2d O forma distincta a observatiei este studiul de caz. Acesta consta in investigarea foarte detaliata a unui singur individ sau grup in scopul de a generaliza rezultatele observatiei la intreaga populatie. Experimentul presupune provocarea unui experiment psihic, in conditii bine determinate, cu scopul verificarii unei ipoteze, a unei relatii cauzale. Chestionarul este o metoda sau o tehnica folosita adesea in cercetari descriptive sau in diagnosticul psihologic. Prin intermediul lui, un grup selectat de persoane (numit esantion) isi exprima opiniile, atitudinile sau parerile despre comportamentele din anumite circumstante. Testele sunt situatii standardizate in care raspunsurile oamenilor sunt masurate folosind etaloane specifice populatiei din care fac parte. oq143o9524iqqd Senzatiile definesc captarea si transformarea energiei in mediu in energie nervoasa, recunoscuta ca atare de sistemul nostru nervos. Perceptia se refera la interpretarea acestei informatii, la modul in care noi ii acordam un inteles. Vazul : reprezentarea unui sistem vizual in creierul nostru nu are nevoie de nici o asemanare fizica cu ceea ce vedem. Auzul ne informeaza despre obiectele din jur prin intermediul unor forme de energie numite unde sonore. Pragul absolut este cea mai mica intensitate a unui stimul care il face sa fie perceput. Strans legata de notiunea de prag absolut este si acea de seanibilitate, care numeste capacitatea unei persoane de a sesiza un stimul la o valoare a pragului cat mai mica. Ea este intr-o relatie invers proportionala cu valoarea pragului absolut. Zgomotul se refera la intensitatea stimulilor din mediu care nu fac obiectul perceptiei noastre in acel moment. Pragul diferential este cantitatea minima cu care trebuie sa se modifice intensitatea unui stimul pentru ca noi sa percepem o schimbare. Cresterea sau scaderea sensibilitatii ca urmare a actiunii repetate a stimulilor sau a modificarii conditiilor de mediu poarta denumirea de adaptare senzoriala. Constanta perceptuala se refera la perceperea obiectelor ca avand forma si marime constante indiferent de unghiul din care sunt privite. Atentia se refera la concentrarea si focalizarea efortului mintal, focalizare care este insa selectiva, dirijabila si distibutiva. Atentiei selective – procesul prin care selectam din mediu un singur element, in timp ce le ignoram pe celelalte. La fel ca in cazul atentiei selective, cand in formatiile din mediu ajungeau toate in memoria de scurta durata si abia aici erau atenuate inainte de a fi trimise catre mamoria de lunga durata, atentia distributiva presupune capacitatea de a acorda prioritate alternativ, rapid, cand unei sarcini, cand celeilalte. Desi mai exista si alti factori ce pot in fluenta performanta in sarcinile simultane, ca o regula generala trebuie sa stim ca doua sarcini diferite, simple, exersate indelung pot fi executate foarte bine simultan, in timp ce doua sarcini similare, complecse si noi vor fi efectuate incomplet sau gresit. Memoria este procesul psihic care asigura intiparirea, stocarea si reactualizarea experientei anterioare. Gandirea : manipularea reprezentarilor mentale ale informatiilor. Conceptele sunt condensari informationale, generalizari despre obiecte, fiinte si fenomene ce au caracteristici similare. Noi realizam generalizari pornind de la similaritatile existente intre instantele intre instantele (sau exemplarele) diferitelor obiecte si ignorand diferentele. O problema apare atunci cand o persoana isi propune sa atinga un scop sau sa reactioneze intr-o situatie si nu are pentru aceasta un raspuns dinainte pregatit. Euristica se refera la regulile mentale care pot conduce la o solutie. Euristica reprezentativitatii este tendinta de a presupune ca, daca ceva seamana cu un membru al unei anumite categorii,acel ceva face parte din categoria respectiva, indiferent de datele statistice aflate la indemana. Euristica reprezentativitatii este tendinta de a presupune ca, daca ceva seamana cu un membru al unei anumite categorii, acel ceva face din categoria respectiva, indiferent de datele statistice aflate la indemana. Euristica disponibilitatii este tendinta de a presupune ca un eveniment sau ca un eveniment sau un lucru este cu atat mai frecvent cu ca il putem evoca mai usor din memorie. Motivatia reprezinta ansamblul factorilor care declanseaza activitatea individului, o orienteaza catre anumite scopuri si o sustine energetic. Trebuinta este expresia psihica a necesitatilor inascute sau dabandite ale omului. Nivelul de aspiratie este definit drep standardul pe care o persoana se asteapta si spera sa-l atinga intr-o sarcina data. Procesele afective sunt stari sau trairi subiective care reflecta relatiile omului cu lumea inconjuratoare, masura in care necesitatile luim interne sunt sau nu satisfacute.Ansamblul proceselor afective (emotii, dispozitii, sentimente, pasiuni) constituie activitatea. Emotiile sunt trairi afective de scurta durata, de intensitate variabila, care exprima reactiile noastre la situatiile, evenimentele cu care ne confruntam. Psihologul american Gordon Allport defineste personalitatea drept organizarea dinamica in individ a acelor sisteme psiho-fizice care ii determina gandirea si comportamentul. In Dictionarul de psihologie (1995) al lui Norbert Sillamy, personalitatea este definita ca elementul stabil al conduitei unei persoane, ceea ce o caracterizeaza si o diferentiaza de alta persoana. Temperamentul este dimensiunea dinamico-energetica a personalitatii care se exprima cel mai pregnant in conduita. Aptitudinile reprezinta insusirile psihice si fizice relativ stabile care-i permit omului sa efectueze cu succes anumite activitati. O combinare specifica a aptitudinilor care asigura posibilitatea realizarii creatoare si originale a unei activitati constituie talentul. Teoria genetica stadiul senzorio-motor (0-2 ani) stadiul preoperational (2-7 ani) stadiul operatiilor concrete (7-11 ani) stadiul operatiilor formale (11-15 ani) Redarea mintala se refera la un nivel intelectual situat semnificativ sub medie siinsotit de deficiente in comportamentele de adaptare la mediu. Supradotarea intelectuala desemneaza un nivel intelectual semnificativ mai mare decat cel medie al populatiei. Caracterul desemneaza ansamblul insusirilor psihice care privesc relatiile unei persoane cu semenii sai si valorile dupa care se conduce. Atitudinea este o modalitate de raportare fata de anumite aspecte ale realitatii ce implica reactii afective, cognitive si comportamentale. Ereditatea este insusirea fundamentala a materiei vii de a transmite, de la o generatie la alta, mesajele de specificitate, sub forma codului genetic. Mediul este constituit din totalitatea elementelor cu care individul interactioneaza, direct sau indirect, in procesul deveniri sale. Educatia se defineste ca fiind activitatea specializata, specific umana, care mijloceste si sustine, in mod constient, dezvoltarea. In general, psihologii definesc stima de sine ca fiind rezultatul estimarii primei valori. Ea se manifesta ca satisfactie sau insatisfactie pe care omul o asociaza imaginii de sine, constient sau nu. Conceptul de sine reprezinta totalitatea perceptiilor si cunostintelor pe care oamenii le au despre calitatile si caracteristicile lor. Componenta evaluativa a eului, care se refera la auto-evaluarile pozitive sau negative sau negative ale persoanei, se numeste stima de sine. Termenul de auto-prezentare se refera la strategiile pe care le foloseste individul pentru a modela impresiile celorlalti despre el. Socializarea este procesul prin care persoana invata modul de viata al societatii la care traiste si isi dezvolta capacitatile de a functiona ca un individ si ca membru al unor grupuri. Identitatea psihosociala este rezultatul intersectiei socialului (reprezentat de grupuri, institutii, colectivitati) cu individualul, reunind reprezentarea de sinesi de altii. Auto-dezvaluirea este procesul prin care individul comunica altora informatii mai mult sau mai putin intime despre el. Psihologi definesc atitudinea astfel: o organizare relativ durabila de credinte, sentimente si tendinte comportamentale fata de persoane, grupuri, obiecte si evenimente semnificative din punct de vedere social. Comportamentul de ajutorare rprezinta osubcategorie in cadrul comportamentului prosocial. El poate fi definit ca un act intentionat efectuat in folosul altei persoane. Empatia corespunde capacitatii de a sesiza trairile altuia, de a ne identifica emotional si cognitiv cu o alta persoana. Situatiile de urgenta sunt situatii relati neobisnuite, care impiedica un pericol pentru o persoana. Ele nu pot fi prevazute, sunt foarte diferite si impun actiuni imediate, cantarirea pe indelete a alternativelor nefiind posibila. Instinctul este un model predeterminat de raspunsuri la stimulii din mediu, raspunsuri ce sunt controlate genetic. Fustrarea a fost definita ca fiind orice eveniment ce inerfereaza cu atingerea scopului. Normele sunt conventii care regleaza viata sociala si care previn conflictele. Ele au un caracter imperativ, iar nerespectarea lor atrage sanctiuni. Leon Festinger a definit coeziunea ca rezultatul tuturor fortelor care ii determina pe indivizi sa ramana in grup. Conformismul este o schimbare in comportament sau in atitudini catre pozitia grupului (a majoritarii membrilor grupului), ca rezultat al presiunii implicite a grupului. Deviata poate fi definita ca o violare a normelor aflate intr-un grup dat. Perceptia extrasenzoriala este definita de parapsihologii ca fiind abilitatea de a primi informatii despre lume prin alte canale decat simturile normale. Clarviziunea desemneaza o forma de perceptie extrasenzoriala care se refera la abilitatea de a obtine cunostinte despre evenimente care nu sunt detectabile prin intermediul simturilopr uzuale. Precognita consta in abilitatea de a prevedea sau prezice evenimentele viitoare. Ulterior, psihologii au largit acest consept, definind perceptia subliminala drept perceptia stimulilor pe care nu-i detectam in mod constient intr-o anumita ocazie, desi in alte situatii am fi avut posibilitatea constientizarii lor.
