Dependenta a fost si este si va fi una din cele mai importante probleme ale societatii noastre, societate in care adevaratele teluri tind sa fie uitate. Unora se pare ca ne pasa de acest feomen tragic, insa unii ne lovim zi de zi de aceasta problema si nu pare sa ne pese. Unii dintre noi bu privim acest fenomen din punct de vedere psihologic, de unde si dezinteresul fata de cei pusi in situatia respectiva.

Din timpuri stravechi, omul a folosit diferite substante pentru a-si altera propria stare de constiinta – pentru a stimula sau relaxa, pentru a-si induce somnul sau pentru a-l preveni, pentru a-si intensifica perceptiile obisnuite sau pentru a-s produce halucinatii. Substantele care afecteaza comportamentul, constiinta si dispozitoa psihica sunt denumite psihoactive. Acestea includ nu numai drogurile cum sunt heroina si marijuana, si si tranchilizantele, stimulentele si alte substante bine cunoscute precum tutunul, alcoolul si cafeaua.

La prima vedere, dependenta pare sa fie una din multele forme de devianta ce caracterizeaza cultura si societatea noastra. Daca examinam acest fenomen cu atentie, mai ales din punct de vedere psihologic, se dovedeste mult mai complex decat o simpla „devianta”. Pentru a intelege acest fenomen complex, sa incercam sa vedem cum a fost definit pornindu-se de la puncte de vedere diverse. Incepem cu punctul de vedere psihologic si clinic.

Poate fi destul de dificil pentru tinerii de astazi sa aprecieze schimbarile majore ce au avut loc in ultimii 40 de ani cu privire la tipurile de comportament legat de consumul de droguri.

In 1950, foarte putini oameni foloseau droguri. Cu toate acestea din 1950 pana azi ne-am transformat intr-o societate consumatoare de droguri. Numerosi factori au contribuit la aceasta schimbare. De exemplu, din anul 1950 a inceput utilizarea pe scara larga a tranchilizatoarelor in tratamentul bolilor mintale si a problemenor emotionale. Aparitia 1960 a contraceptivelor orale a contribuit deasemenea la schimbarea atitudinii omului fata de droguri. In anii ’60 si ’70 americanii au explorat noi stiluri de viata, in urma inlesnirii furnizate detransport si de extinderea pietelor de munca. Odata cu cresterea timpului liber, oamenii au cautat noi senzatii, iar consumul drogurilor a capatat un scop recreativ. Cu toate acestea, in anii ’80 si ’90, consumul de droguri a inregistrat o panta descendenta. Numerosi factori au contribuit la acest declin: interesul catre educatie, sanate fizica si mentala a crescut. 11644hkg51pvg2k

 

Freud si multi alti psihanalisti pana la Bowlby au initiat si continuat reflectiile privitoare la toxicomanie dintr-o perspectiva analitica prelungita, cu multa dificultate, pana in zilele noastre cu o serie de contributii tot mai complexe.

 

Cine este toxicomanul?

Berget(1983) face o analiza aprofundata a caracteristicilor subiectilor depoendenti de droguri si a structurilor de personalitate tipice acestora. Acest autor releva deja cele trei aspecte de baza ce definesc fenomenul, aspecte prezentate mai apoi in toate studiile ulterioare. El crede ca toxicomania se intemeiaza pe trei poli:

• Tipul de substansa si efectul acesteia asupra organismului

• Structura de personalitate a toxicomanului si datele efective corelate cu aceasta

• Influenta mediilor cu care subiectul a intrat in contact pe tot parcursul vietii

 

 

Recent, o taxonomie mai precisa a fost elaborata de catre Cancrini(1982), El stabileste patru tipuri de dependenta de droguri: cea cu structura nevrotica, cea de acoperire, cea imatura si cea nucleara.

• Toxicomania cu structura nevrotica poate avea la randul ei trei forme, in functie de tipul de suferinta pe care il exprima (actuala, traumatica si de tip diferit)

• Toxicomania de acoperire este o modalitate dezvoltata de subiect pentru a acoperi un alt simptom mai grav si preexistent in structura personalitatii sale (neincredere in sine si nesiguranta, manifestari auto si eteroagresive)

• In dependeta de droguri de tip imatur, toxicomanul manifesta o regresie catre stari primare. Absenta autonomiei, afectivitatea nebuloasa, izolarea sentimentala, etc... sunt unele dintre modurile prin care se manifesta subiectul in acest caz. In acest caz, substanta ii permite sa nu infrunte niciodata frustrarea ca parte a existentei

• In privinta toxicomaniei cu structura nucleara, Cancrini se sprijinape studiile lui Olivenstein.

STIMULANTE

Amfetamine Benzedrina Dexedrina Metedrina Cocaina Nicotina Cofeina   HALUCINOGENE

LSD Mescalina Psilocibina Fenciclidina (PCP)   CANNABIS

Marijuana Hasis

 

SEDATIVE

Se considera ca aceste droguri afecteaza comportamentul si constiinta , intrucat acestea actioneaza asupra creierului. La consum repetat, un individ poate deveni dependent fizic sau psihologic de oricare din acestea.   Alcool (Etanol) Barbiturice Nembutal Secobarbital Tranchilizante minore Meprobamat Diazepam     OPIACEE(NARCOTICE)

Opiul si derivatii sai Codeina Heroina Morfina Metadona

 

Dependenta fizica, denumita si adictie, se caracterizeaza prin toleranta(lucru care inseamna ca la consum continull individul trebuie sa ia din ce in ce mai mult drog pentru a avea acelasi efect) si prin simptomul de intrerupere(daca folosirea drogului este intrerupta, persoana prezinta reactii fizice si psihologice neplacute).

Dependenta psihologica se refera la nevoia care se dezvolta prin invatare. Persoanele care folosesc in mod obisnuit un drog pentru a reduce simptomele anexioase, pot deveni dependente de drogul respectiv, chiar daca nu dezvolta nevoie fizica. De exemplu, fumatorii de marijuana nu par sa dezvolte toleranta fate de drog, acestia avand simptome minime de sevraj. Totusi, un individ care invata sa consume marijuana, atunci cand este pus in fata unor situatii stresante, va renunta cu greu la acest obicei. Consumul anumitor droguri, precum alcoolul, duce de la dependenta psihologica la dependenta fizica, din ce in ce mai mut, pe masura ce substanta este consumata.

 

Sedativele

 

Sedativele sunt niste substante ce includ tranchilizante minore si duc la scaderea activitatii SNC. Aproape fiecare societate primitiva consuma alcool. In cantitati mici, se pare ca alcoolul sporeste energia individului, il face sa se simta plin de viata si sociabil. In reallitate este un sedativ al SNC, nu un stimulant. Consumul de alcool este considerat de majoritatea studentilor ca o parte integranta a vietii sociale. Aceasta favorizeaza sociabilitatea, calmeaza tensiunile, elibereaza inhibitiile si in general se adauga distractiei. Consumul de alcool este larg raspandit in randul tinerilor sub 21 de ani. Desi vanzarea alcoolului catre liceeni s-a interzis, procentajele inca reprezinta cote ridicatre. Au fost luate numeroase masuri pentru a face fata acestei probleme. Pe langa procentul de probabilitate al accidentelor ce il reprezinta consumul de alcool, acesta este deasemenea un factor de risc pentru dezvoltarea fatului. Mamele care beau mult sunt predispuse la pierderi repetate ale sarcinii sai la nasterea unor copii subponderali. Circumstanta este denumita embriopatia alcoolica si este caracterizata prin retardare mintala si deformatii multiple ale fetei si gurii.

 

Opiaceele

 

Opiul si derivatii sau sunt niste droguri care diminueaza sensibilitatea fizica si capacitatea de a raspunde la stimuli, prin inhibarea SNC. De obicei aceste droguri sunt numite si narcotice. Opiaceele sunt folosite in medicina pentru proprietatile lor analgezice, insa datorita capacitatii lor de a altera dispozitia psihica si de a reduce anxietatea, au condus la raspandirea consumului ilegal. Cel mai utilizat drog ilegal este heroina, deoarece fiind mai concentrata se poate efectua mai usor contrabanda. Heroina poate fi injectata, fumata sau inhalata. La inceput, drogul produce o senzatie de bine. Consumatorii experimentati relateaza o stare deosebita de agitatie. Tinerii care prizeaza heroina au relatat ca au uitat de tot ceea le provoca necazuri. Spre deosebire de alcool, consumatorul de heroina poate da raspunsuri ingenioase testelor de inteligenta, are reactii adecvate la testele de agilitate si rareori devine agresiv. Heroina provoaca schimbari dispozitiei psihice. In orice caz, heroina este extrem de adictiva; chiar si pe o perioada scurta aceasta poate provoca dependenta fizica. O data ce consumatorii incep sa-si injecteze heroina in vene, sunt necesare doze din ce in ce mai mari pentru a produce starea optima, iar discomfortul fizic al intreruperii devine extrem de intens. De aici apare si motivatia de a continua folosirea drogului, din nevoia de a evita durerea sau discomfortul.

Vatamarile provocate de consumul de heroina sunt multe. Moartea provocata prin supradoza este o posibilitate constanta. Consumul de heroina este in general asociat cu deteriorarea serioasa a vietii personale si sociale. Deoarece mentinerea acestui viciu este extrem de costisitoare, consumatorul se implica adesea in activitati ilegale.

Celelalte pericole aditionale ale consumului de heroina sunt: SIDA, hepatitele si alte infectii datorate seringilor nesterilizate.

Metadona este o alta substanta cunoscuta. Este cea mai cunoscuta substanta de agonism cu care se trateaza dependentii de heroina. Creeza si ea dependenta fizica, dar produce mai putine dereglari psihice si mai putine efecte de deapreciere fizica. Cand se administreaza in cantitati mici pe cale orala, suprima dorinta de a consuma heroina si previne simptomele de intrerupere.

Simulantele

 

Amfetaminele. Spre deosebire de sedative si opiacee, simulantele sunt substante psihotrope care stimuleaza vigilenta. Amfetaminele sunt stimulente puternice, vandute sub denumirea comerciala de Metedrina, Dexedrina si Benzedrina, vandute sub denumirea argotica de „speed”, „uppers” sau „Bennies”. Efectele imediate ale acestora sunt atenuarea senzatiei de oboseala si monotonie. Activitatile fizice care cer un efort marit, par mult mai usoare atunci cand sunt consumate amfetaminele. Deasemenea, amfetaminele au efect alterant al starii psihice. Marea majoritate a medicamentelor pentru tinerea sub control a greutatii contin amfetamina. Toleranta se dezvolta deasemena rapid si in cazul acestui drog, individul avand nevoie de doze tot mai mari pentru a obtine efectul dorit. Atunci cand toleranta se dezvolta pana in punctul in care dozele orale nu mai sunt eficiente, multi consumatori recurg la injectarea intravenoasa a amfetaminelor. Dozele puternice intravenoase produc imediat o experienta placuta, experienta urmata insa de iritabilitate si discomfort. Cel care foloseste intens amfetamine poate cauta eliberare de acest discomfort prin revenirea la consumul de alcool sau heroina. Folosirea amfetaminei pe o perioada mai indelungata poate duce la deteriorarea drastica a sanatatii fizice si mentale. Simptomele sunt asemanatoare celor cu schizofrenie acuta. Aceste simptome includ iluziile paranoide si halucinatiile, lucruri ce pot duce la violenta deprovocata.

 

Cocaina. Ca si alte stimulante, cocaina, denumita si „coke” este obtinuta din fructele uscate ale arbustului Coca. Ea sporeste energia consumatorului si increderea in sine. La inceputul secolului, cocaina de fapt era ingredient in prima reteta la Coca-Cola. Acum consumul este ilegal. Intr-adevar, cocaina este drogul ales de numerosi tineri, care il considera mai sigur decat heroina sau amfetaminele.

Unele din primele studii referitoare la efectele cocainei a fost descris de Freud in 1885. El a incurajat folosirea cocainei in una din expunerile sale. El nota: „veselia si permanenta euforie ce nu difera in nici un fel de euforia naturala a unei persoane sanatoase...Percepi o sporire a autocontrolului si posezi mai multa vanitate si capacitate de munca...Cu alte cuvinte, esti cu totul normal si este foarte greu de crezut ca te afli sub influenta vreunui drog...Activitatea fizica sau mentala intensiva este executata fara nici o oboseala...Acest rezultat este placut, fara a avea alte reactii adverse neplacute care urmeaza euforiei date de alcool” Nu dupa mult timp, Freud si-a retras aceste declaratii, in urma tratarii unui prieten cu cocaina. Rezultatele au fost dezastruoase: prietenul sau a dezvoltat o adictie care a dus la deces. In ciuda tuturor faptelor, cocaina provoaca o foarte mare dependenta fizica. In doze mari apar iritabilitatea si starea de depresie. Consumatorii de cocaina pot trai aceleasi simptome ca si consumatorii de amfetamina.

Cercetarile arata ca o singura expunere a unei femei insarcinate la cocaina duce la afectiuni permanente grave ale fatului.

 

Halucinogenele sunt acele droguri al caror efect principal este de a altera experienta perceptuala.

PCP (vandut sub denumirea de „Praful ingerilor”, „Shermans” sau „Superacid”) este un anestezic disociativ. Ingredientii PCP-ului sunt ieftine, iar drogul este usor de preparat. De aceea a fost extrem de raspandit pe perioada anilor ’80.Consumatorii sunt de cele mai multe ori violenti sub influenta PCP-ului.

 

LSD sau „acid” este o substanta incolora, inodora si insipida, care se vinde dizolvata pe cubui de zahar sau pe bucatele de hartie. Este un drog extrem de puternic si produce halucinatii chiar si la doze reduse. Unii consumatori au halucinatii vii sub forma de culori si sunete, in timp ce altii au experiente mistice sau semireligioase. Infricosatoare la consumatorii de LSD este pierderea simtului realitatii. Multi oameni si-au pierdut viata sub influenta acestui drog. LSD produce tulburari genetice ale consumatorilor si ale urmasilor sai.

 

Substante derivate din cannabis

 

Planta cannabis a fost recoltata inca din timpuri stravechi pentru efectele sale psihoactive. Frunzele uscate si florile sau marijuana, reprezinta forma cea mai des folosita, in timp ce rasina solidificata a plantei denumita hasis nu este la fel de frecvent folosit. Cei care consuma regulat marijuana relateaza numeroase modificari senzoriale si perceptuale. Efectele marijuanei pot persista mult timp dupa ce starile de somnolenta si somnolenta au disparut. Se stie ca marijuana afecteaza serios functiile memoriei. Ea determina memoria de scurta durata sa fie mai susceptibila la interferenta. Deasemenea, marijuana afecteaza procesul de invatare. In ciuda reactilor adverse, marijuana este unul din cele mai raspandite droguri.

 

 

Concluzii

 

Toate drogurile despre care am discutat au efecte profunde asupra SNC si orice individ poate deveni dependent fizic sau psihologic de oricare dintre acestea. Faptul ca pana si elevii de 11-12 ani consuma droguri este extrem de ingrijorator nu numai pentru ca ca acestea afecteaza SNC care este in procesul de dezvoltare, ci si pentru ca o implicare timpurie in consumul de droguri prevesteste o folosire extensiva a drogurilor mai tarziu. Asta inseamna ca consumul unui drog va duce in mod invariabil la consumul altor droguri in serie. Elevii se opresc la diferite stadii ale consumului.(Kandel,1975).

Aceasta teorie a „trambulinei” catre consumul de droguri a fost criticata, intrucat majoritatea persoanelor tinere care consuma marijuana nu continua cu consumarea drogurilor „dure”.

Nu exista un anumit tip de personalitate asociat cu consumul de droguri. Oamenii incearca drogurile dintr-o multime de motive, cum ar fi curiozitatea, dorinta de a trai o noua stare de constiinta, de a scapa de durerea fizica sau de necazuri, ori pur si simplu de a se elibera de plictiseala.

Newcomb si Bentler(1988) au condus un studiu important privind efectele consumului de droguri asupra tinerilor. Acestia au concluzionat ca stilul de viata ce implica un consum regulat de droguri include, de asemenea, noncomformismul fata de valorile traditionale, trasatura intalnita in randul majoritatii adolescentilor din ziua de azi. Relatiile dificile in familii, lipsa intereselor educationale sau starile de alienare si razvratire precum si experientele de tulburare emotionala sunt factori ce determina consumul de droguri in randul adolescentilor.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie:

Rita L. Atkinson, Richard C.Atkinson, Edward E.Smith, Daryl J.Bem, „Introducere in psihologie”

 

Bruna Zani, Augusto Palmonari, „Manual de psuhologia comunitatii”

 

Microsoft Encarta vol. 2001

 

Scriitori romani