Sugestopedia, metoda holistica de superinvatare
Sugestopedia este:
Un mod usor, rapid si nestresant de a invata, care stimuleaza rezervele intelectuale (mobilizind pina la 90% din potentialul creierului) si dezvolta abilitatile mintale, in primul rind capacitatea memorarii semifotografice.
O metoda holistica ce valorifica somaticul si psihicul; constientul si inconstientul; emisfera cerebrala dreapta si cea stinga; factorul rational si cel emotional.
O metoda in care oferta de informatie, intonatia, muzica, respiratia si ritmurile organice sint sincronizate astfel incit constientul se racordeaza la inconstient, accedind la banca lui de date.
O metoda utila pentru orice virsta, nivel intelectual sau profesie, pe care o putem utiliza in cadru institutional sau acasa, pe cont propriu.
Sugestopedia o metoda prin care inveti usor si uiti greu
Sugestopedia ca metoda de invatare extrem de rapida si temeinica a fost elaborata de medicul si psihiatrul bulgar Gh. Lozanov, in Institutul de Sugestologie din Sofia, primele experiente debutind in 1 960. Ea permite asimilarea de material factual (informatii statice si descriptive: cuvinte, expresii, cifre, date, formule, dar si sisteme largi de idei) din orice domeniu. In zeci de scoli de masa din Bulgaria elevii invata in numai doua luni materia unui an scolar, clasele realizind spectaculoase 'accelerari ale studiilor'. In fosta Uniune Sovietica centrele de sugestopedie sint un fapt curent: programele de invatare a limbilor straine, care folosesc in special manualele redactate de Alexo Novacov muzician, actor si profesor, sint parcurse in trei luni, patru ore pe zi, timp in care cursantii asimileaza 6 000 unitati lexicale si structuri lingvistice, ceea ce reprezinta dublul fondului activ al unei limbi.
In 1969, ziarul Pravda afirma ca 'este posibila invatarea unei limbi straine intr-o luna'. Un savant japonez anunta ca 'Am invatat engleza in 7 zile; franceza in 15'. Insusi Lozanov raporteaza ca unii subiecti pot asimila 3 000 de cuvinte pe zi (sa nu uitam ca fondul activ al vocabularului unei limbi este de 2 500 3 000 cuvinte), eficienta invatarii crescind de 5-50 de ori. Centrele de sugestopedie din Berlin si Leipzig au constatat o memorie de durata de peste 90%, cifra pe care o sustin rezultatele lui Lozanov: retine rea materialului este in proportie de 88% dupa 6 luni si 57% dupa 22 luni. Or, dupa o invatare obisnuita, lucrurile stau cu totul alt fel: dupa 6 luni persoana retine 60% din tezele principale, 36% din unitatile logice si 21,5% din materialul textual, pentru ca din materialul pregatit pentru examene sa se prezinte la apel doar 20% dupa numai 15 luni!
Sugestopedia in lume
Se pare ca Zeitgeist-ul ultimelor decenii este marcat de deschiderea culturii occidentale, prin excelenta stiintifica, materialista si pozitivista, spre filozofia si experienta orientala traditionala. Dincolo de amatorismul profanilor atrasi de senzational sau capatuiala, tot mai multi oameni de stiinta au cunozitatea sa verifice intuitiile anticilor chinezi, indieni, japonezi, greci sau egipteni prin experimente riguros controlate sau sa le confrunte cu teorii stiintifice deja validate, dupa care le incorporeaza in propriile constructe. Asa se face ca in ultimii 30 de ani au proliferat in lume diferite metode de superinvatare si hipermnezie, hranite din surse relativ comune si bazindu-se pe principii similare, daca nu identice. Actualmente, sugestopedia si diferite sisteme derivate se practica pretutindeni: in tarile fostei Uniuni Sovietice, sugestopedia se utilizeaza in diferite centre specializate, in universitati (numai in Universitatea din Novosibirsk ea este folosita anual de 10 000 de studenti), in Institutul Pedagogic de Limbi Straine din Moscova, in armata sau de catre publicul larg (Studioul 'Mosfilm' a realizat chiar un film didactic).
Dar harta sugestopediei este mult mai vasta: in SUA exista institute si fundatii speciale, conferinte anuale (continuind traditia deschisa de prima Conferinta intemationala de sugestopedie, Varna, 1971), publicatii si actiuni de diseminare a metodei in invatamint, afaceri, armata, public.
Inspirate de asemenea de alte sisteme holistice, cum este psihosinteza psihiatrului italian Roberto Assagioli, sau antropozofia lui Rudolf Steiner, institutele, metodele sau autorii europeni care fac sugestopedie / invatare accelerata / invatare rapida / superinvatare / educatie holistica / metoda Lozanov mai pot fi identificati in pedagogia autogenica a lui Friedrich Doncet (Germania), in metoda lui Alfred Tomatis sau a lui Jean Coureau (Franta), in sistemul lui Jacques de Coulon (Elvetia) sau chiar in programul de tehnici autogene elaborat de sovieticul A.G. Odesski (1971).
Fosta URSS exporta metoda in Africa; Ungaria si R.D. Germana cunosteau inainte de revolutie o sugestopedie relativ autentica, iar Canada inregistrase initial un esec rasuna tor in urma aplicarii unei formule 'dupa ureche' de sugestopedie. In Romania, sugestopedia, pe care o aplica o lume intreaga, este practic necunoscuta.
Sursele sugestopediei
Sugestopedia distileaza elemente din raja yoga, muzica, invatare in somn, achizitii ale fiziologiei si psihologiei contemporane, hipnoza, autogenie, parapsihologie, drama.
Gh. Lozanov a studiat yoga mintala (rajas in India si a practicat-o sistematic timp de 20 de ani. De aici a preluat antrenamentul in concentrare, vizualizare, hipermnezie foto grafica si tehnica respiratiei ritmice (prana yama, din tehnicile orientale de meditatie). Parapsihologia a fost aprofundata de Lozanov prin studierea in laborator a facultatilor extrasenzoriale a peste 65 de persoane. Pentru Vanga Dimitrova, 'resursa nationala' a statului bulgar, el a deschis un laborator fiziologic chiar in satul acesteia. Aici i-a studiat capacitatile paranormale timp de 10 ani. Concluziile lui Lozanov au fost ca informatiile privind trecutul si viitorul individului sint preluate de persoane ca Vanga chiar din inconstientul acestuia; ca inconstientul retine o cantitate enorma de informatie, provenita chiar si de Ia stimuli subliminali; problema este de a avea acces la aceste cunostinte.
De altminteri, neurochirurgia actuala a demonstrat, prin operatiile facute de dr. Wilder Penfield din Montreal, ca orice experienta se inregistreaza in creier sub forma de pattern care persista decenii intregi sau o viata. Lozanov merge mai departe, considerind ca omul inregistreaza permanent si altfel de informatii: cele percepute intuitiv si telepatic sau prin clarviziune. Aceste perceptii, considera el, isi au rolul lor in reactualizare.
O descoperire prin serendipitate (din intimplare) ii releva lui Lozanov secretul invatarii in somn: autosugestia. Doua grupuri de studenti venisera sa-si consolideze cunostintele prin invatarea in somn. Lozanov a observat ca membrii unuia din cele doua grupuri sforaie, semn ca intrasera in somnul profund, si a scos magnetofonul din priza. A doua zi ambele grupuri au performat la fel.
Simpla sugestie ca vor invata mai bine le-a fost suficienta si celor care dormisera normal, fara invatare in somn.
Muzica este indispensabila in sedinta de sugestopedie. si nu orice muzica, ci doar anumite compozitii in stil baroc ale lui Bach, Handel, Vivaldi, Corelli si Teleman. Acestea au masura 4/4 (uneori 3/4) si ritmul largo (60 batai pe minut). Ritmurile organismului se racordeaza la cadenta muzicii, efectul fiind similar recitarii unei mantre; pulsul scade cu 5 unitati tensiunea cu 4 diviziuni, iar frecventa undelor cerebrale creste cu aproximativ 6%. Se obtine o stare de relaxare fizica insotita de largirea si acutizarea constientei. Cimatica, noua stiinta fundata de dr. Hans Jerry, care studiaza efectul muzicii asupra lumii insufletite si neinsufletite, se intilneste cu ideile anticilor (Pitagora, Hermes Trismegitus), dupa care muzica este o punte care uneste toate lucrurile. Totul in univers este in stare de vibratie, chiar si electronii din atom, ceea ce face ca unele substante, culori si note muzicale sa rezoneze. Dovezile experimentale sint concludente. Aceasta l-a determinat pe Donald Hatch Andrews, doctor in chimie, sa exclame uimit:' descoperim ca universul nu este compus din materie, ci din muzica'.
