RELATIA DINTRE TEMPERAMENT SI APTITUDINI (T-A)
T ca latura dinamico-energetica a P constituie doar o premisa extrem de generala in raport cu A.
El nu predetermina A.
T joaca, raportat la A, rol de predispozitie.
T poate avantaja sau provoca dificultati in formarea A, aceste dificultati fiind depasite prin antrenament/compensare.
Modificarea manifestarilor temperamentale este in masura sa conduca la modificarea A.
Se considera ca intre laturile P exista relatii de:
ierarhizare, cu dominanta neta a C asupra celorlalte 2 si cu capacitatea acestuia de a regla si valorifica maximal;
interinfluentare, cu efecte pozitive sau negative, de avantajare sau de periclitare, rigidizare si chiar anulare reciproca;
compensare, a.i. unitatea globala a P sa nu fie afectata;
feed-back, efectele produse de o latura in alta repercutandu-se chiar asupra laturii care le-a generat.
Structura P este data de:
configuratia componentelor ei psihice
a relatiilor dintre ele
modul de asimilare in sine a influentelor altor componente si substructuri.
Julius SEEMAN (1982) introduce conceptul de ,,integrare organismica" ce tinteste spre considerarea rolului si a altor subsisteme (biochimic, fiziologic, interpersonal) in structura P.
Alti autori dau deschidere si mai mare P prin insertia sa in Lume.
Nuttin: ,,P este o structura bipolara Eu-Lume".
Este necesar sa deschidem P catre Lume; numai in felul acesta vom putea intelege atat specificul P, cat si specificul Lumii in care traim.