Premonitia sarlatanie sau adevar?
Dupa ce toate prezicirele nefaste legate de eclipsa solara s-au
dovedit pacalele, credibilitatea urmasilor lui Nostradamus s-a cam topit. Asta
nu presupune insa ca ' Pemonitia' inseamna
intodeauna sarlatenie. Exista oameni cu un dar
innascut al previziunii. Faptele o dovedesc.
Definitia
premonitiei nu exceleaza prin concretete. Se spune ca este
capacitatea pe care o au anumite persoane de aprezice viitorul. Inzestrate cu
darul unei presimtiri speciale, aceste persoane sunt numite: magi, ghicitori,
extrasenzoriali, prezicatori, magicieni, oracole,
vizionari, profeti, astrologi, vrajitori, samani, sibile, etc. In ce-i priveste
pe cercetori (psihologi, psihiatri, medici, etc.) ei utlizeaza termeni diferiti
pentru a evoca premonitia, in functie de spatiul
si timpul in care opereaza: retrocognitie - pentru perceperea
evenimentelelor trecutului, clarviziune - pentru evenimentele din
prezent si premonitie (sau profetie) in cazul evenimentelor din viitor.
Cercetarile doctorului Osty
Primele cercetari stiintifice ale
premonitiei se datoreaza unui francez: doctorul Eugene Osty (1874 - 1938) care,
in laboratorul sau de la Institul Metafizic International (IMI) din Paris, testa in fel si
chip calitatile de vizionari ale pacientilor sai. Astfel, intre cele doua
razboaie mondiale, el a facut pe unul dintre cei mai buni subiecti ai sai,
literatul Pascal Forthuny (1872 - 1963), o serie de 163 teste consecutive, al
caror nivel de reusita a fost de 65 %. Un alt cobai a fost Jeanne Leplace, un
medic de sex feminin, care declara ca, in momentele de luna plina sau cand era
furioasa ii cresteau capacitatile de clarvazatoare. In acele momente simtea o
senzatie puternica in plexul solar manifestandu-se sub forma unei calduri care
parea ca erupe. Dar, de departe, cel mai bun subiect al doctorului Eugene Osty
a fost germanul Ludwig kahn (1874 - 1938). Iata un test
relevator in ceea ce priveste puterea sa. Pe 21 februarie 1925, Kahn a
solicitat un subiect care sa-si scrie gandurile cei trec prin minte pe trei
bucati de hartie, apoi sa le indoaie de cat mai multe ori cu putinta, in timp
ce iese din camera. Din motive de onestitate, a fost ales un general de armata,
pe nume Ferrie. El a scris in prezenta doctorului Osty, cele trei mesaje: pe prima
hartie a notat 'lampa cu trei electrozi', pe cea de-a
doua - 'ipoteza lui Wegener', iar pe cea de-a treia - 'sanatatea
este bunul cel mai de pret'. Dupa aceea, doctorul Osty l-a rugat pe
Cahn sa se intoarca in camera, sa stea in picioare, la un metru si jumatate de
general si sa spuna cu voce tare ce 'vede' pe fiecare bucata de
hartie. Iata raspunsul clarvazatorului:' Pe prima hartie ati scris:
electrozi .. lampa. lampa cu trei electozi. Pe cea de-a doua : ipoteza cu
Wegner. Pe cea de-a treia : sanatatea este bunul cel mai de pret'.
Kahn
reusise sa ghiceasca cele trei mesaje, ba chiar si ordinea in care fusesera
scrise!
