Memoria - particularitati psihologice in perioada 6/7-12 ani
Memoria este functia psihica de baza care face posibila fixarea, conservarea, recunoasterea si reproducerea informatiilor si trairilor noastre. Memoria este implicata in toate procesele psihice. Ea apare ca o veriga de legatura intre situatii; evenimentele separate in timp, contribuind prin aceasta la retragerea si autoreglarea comportamentului uman.
Memoria este o capacitate psihica absolut necesara fara de care viata individului ar fi practic imposibila. In absenta memoriei, a unui baraj de informatii pastrat in ea, nici creativitatea si nici inteligenta n-ar fi eficiente. Memoria are un caracter necesar, fiind implicata in marile comportamente ale vietii omului : cunoasterea si invatarea, intelegerea si rezolvarea de probleme, inteligenta si creativitate.
Memoria nu este ceva static, inchistat, finit, dimpotriva, ea dispune atat de o dinamica interna, at si de o dinamica in timp, de o evolutie cu sens progresiv, ascedentul ce se inscrie pe traictoria de la simplu la complex, de la inferior la superior. Ea evolueaza deci odata cu varsta cronologica sau intelectuala a omului.
Memoria copilului sufera o profunda restructurare o data cu trecerea la invatamantul primar. In fata memoriei scolaruluie ser ridica sarcini noi si mult mai complexe. Noile conditii in care este pus sa traiasca si sa actioneze copilul, noile cerinte care i se pun in fata si pe care trebuie sa le rezolve atrag dupa ele urmatoarele schimbari mai importante ale memoriei : are loc disciplinarea si ordonarea desfasurarii ei dupa o anumita logica, memoria se intelectualizeaza in sensul ca se sprijina tot mai mult pe ratiune, pe logica, pe intelegere; devine voluntara prin excelenta; capata o mare plasticitate datorita schimbului interpersonal de amintiri cu ceilalti colegi de clasa; creste volumul ei, castiga in suplete si fidelitate; devine obiect al meditatiei copilului care este interesat din ce in ce mai mult de cunoasterea particularitatiilor memoriei sale, de posibilitatea de a-si depasi anumite deficiente.
Particularitatile generale ale memoriei scolarului mic sunt determinate de nivelul de dezvoltare a proceselor memoriei in timpul prescolaritatii, si de formele concrete de activitate pe care le desfasoara scolarul mic.
Dezvoltarea caracterului voluntar al memoriei incepe inca din perioada prescolara. Formarea unor elemente de memorare intentionate, pe baza unui anumit scop dinainte fixat, constituie premisa necesara pentru activitatea de invatare in scoala. Conditiile concrete ale activitatii scolare impun copilului necesitatea de a-si stapanii si dirija in mod constient, voluntar, procesele de memorare si reproducere si in general intreaga conduita.
La varsta scolara mica, memoria logica este inca insuficient dezvoltata. Scolarul nu este in stare sa folosesca suficient activitatea gandirii in sprijinul memoriei. Adesea se intampla ca, avandpe primul plan sarcina memorarii unui material, copilul sa piarda din vedere intelesul semnificatia sa logica.
De aici rezulta o alta particularizare a memoriei scolarului mic si anume predominarea memoriei textuale. La scolarii mai mari predomina memorarea inteligibila. In afara de dezvoltarea insuficienta a memoriei logice, o alta cauza a inclinatiei scolarilor mici spre o memorare si reproducere textuala este desigur si absenta unor priceperi si deprinderi de invatate constienta.
Asa numita memorare mecanica se manifestaatunci and copilul intampina dificultati in invatare, de aceea invatatorul trebuie sa acorde suficienta atentie dezvoltarii memoriei logice. Treptat, sub actiunea unei indrumari adecvate se dezvolta memorarea logica.
Tendinta copilului spre memorarea textuala este favorizata de anumiti factori. In primul rand, plasticitatea deoasebita a creierului sau, fapt care conditioneaza o buna pastrare a urmelor excitatiilor anterioare. Pe de alta parte, frecventa temelor de invatare pe de rost duce la formarea obisnuintei de a invata pe de rost.
O alta trasatura importanta a memoriei scolarului mic este caracterul sai concret, intuitiv. Desi se constata un progres net al memoriei verbal-logice, sub influenta asimilarii diferitekor cunostinte, a notiunilor sistematice in procesul de invatamant, memoria intuitiva, in imagini, este dominanta inca la aceasta varsta. Scolarii mici memoreaza mai bine imaginile obiectelor si fenomenelor concrete, iar din materialul verbal retin in primul rand povestirile, descrierile cu un continut concret si cu efect emotiv.
Acest fapt se datoreaza pe de o parte, marii receptivitatii a copiilor, iar pe de alta parte predominarii relative a primului sistem de semnalizere fata de cel de-al doilea. Bogatia materialului intuitiv contribuie in mare masura la dezvoltarea memoriei intuitive.
In timpul scolaritatii mici se dezvolta si se perfectioneaza capacitatea de intelegere a materialului de memorat, priceperea de a lega cunostintele noi cu cele vechi. De asemenea, sub indrumarea invatatorului copilul invata sa memoreze in mod rational materialul, isi dezvolta priceperile de memorare rationala : desprinderea ideilor principale, alcatuirea planului material de memorat, folosirea comparatiie in memorare si reproducere.
