FILOSOFIA VIETII
Neo-romantismul german
Fr. Nietzsche a inventat pentru a venera supra-Omul.
G. Simmel constata in individ singura realitate de vreme ce societatea se reduce la un fenomen de relatii intre indivizi.
W. Dilthey opune stiintele naturii bazate pe explicare stiintelor spiritului ancorate in comprehensiune ca traire - identificarea sensului eventiv cu experienta propriului spirit.
O. Spengler stie ca istoria fiind determinata de spiritul culturii reprezinta un complex de culturi unice si inchise in sine ce sunt irepetabile.
Poligonul formelor
de viata dupa
L. Klages - ctitor al grafologiei si caracterologiei - propune o metafizica biocentrica axata pe dominatia conflictului dintre suflet (traire) si spirit (inteligenta - principiu negator sau raul capabil sa distruga relatia Soma - Psyché).
Neo-spiritualismul francez
Pozitivismul
spiritualist reprezentat de
Spiritualismul spaniol
Sensul existentei individului e lizibil - crede Miguel de Unamuno - doar din perspectiva mortii Religia a ingerat dezideratul respins de ratiune - accesul la viata vesnica.
Ortega y Gasset elaboreaza Teoria Diafana - Ratiunea vie permeabilizeaza viata in absenta arsenalului stiintei.
Vitalismul pontic
N. Ionescu crede ca filosofia proiecteaza propria structura spirituala asupra intregului cosmos. Iubirea e actul supremei cunoasteri. E. Cioran instituie Teza Antidotului - Dorim iubire pentru a nu fi contrafacuti sau malformati de adevar si cunoastere. Iubirea e o fuga de-adevar si deci mereu in contra-timp. Sacrificiul e o suprema afirmare printr-o suprema renuntare. M. Vulcanescu declara filosofia act de traire mistica opusa cunoasterii rationale. Omul si fatalismul romanesc se dezvolta prin ceea ce suprima metafizica autohtona - conditia concreta a evenimentului faberal.
Morala transcendenta - declara F. M. Dostoievski - ofera prezentei raului din lumea aceasta solutia restitutiilor in eternitate. Raskolnikov din sau prin Crima si pedeapsa cade la picioarele Soniei - o prostituata. Cuvintele eroului au circulat mai repede decat titularul lor in memoria posteritatii - Nu ingenunchez in fata ta, ci in fata intregii suferinte omenesti. Durerea sanctifica Eul pentru ca omul sa-si venereze propriul Sine.
Ed. Claparede considera trebuinta ca prima lege a Psihologiei Functionale.
Psihologia Conduitei a fost definita de creatorul ei Pierre Janet ca stiinta a actiunii umane.
Daniel Lagache intemeiaza
Psihologia Clinica pornind de la tezele fundamentale
in Psihologia Conduitei. Factorii externi creeaza
stari emotionale multiple stresopotente.
Cl. Bernard a numit astfel de efecte Experiente Invocate spre deosebire de cele Provocate. Efectul Rosenthal se
confirma in presetarea expectatiei functie de ierarhizarea
atruismica. Educatia aspira acest
fenomen prin efectul Pygmalion.
