-Iata ce se poate spune despre ICS din tot ce am adunat noi in dezbaterea precedenta, cita vreme se porneste doar de la cunoasterea vietii onirice si a nevrozelor de transfer. Nu e mult, cu siguranta, mai ales ca in unele locuri se lasa impresia ca e vorba de ceva neclarificat si incurcat si se rateaza inainte de toate posibilitatea de a ordona si inscrie ICS-ul intr-un context deja cunoscut. Numai analiza uneia dintre afectiunile pe care noi le-am numit psihonevroze narcisice promite sa ne furnizeze idei prin care enigmaticul ICS ne devine mai familiar si oarecum, concret.
De la o lucrare a lui Abraham(1908), oe care constiinciosul autor a atribuit-o sugestiei mele, noi incercam sa caracterizam dementia praecox, lui Kraepelin(schizofrenia lui Bheuler) prin raportul ei cu opozitia dintre EU si obiect. In cazul nevrozelor de transfer( isteria de angoasa si isteria de conversie, nevroza obsesionala) nu exista nimic care sa fi adus aceasta opozitie in prim plan. S-a stiut ca frustrarea datorata obiectului produce declansarea nevrozei si ca nevroza implica renuntarea la obiectul real, si ca libidoul retras din obiectul real se origineaza intr-un obiect fantasmat si de aici,intr-un refulat(introversia).
In schizofrenie, s-a impus ipoteza ca libidoul retras nu ar cauta, dupa procesul de refulare, nici un obiect nou, ci s-ar retrage in EU, ca asadar aici se renunta la investitia obiectala si se restabileste o stare primitiva, fara obiect, de narcisism. Incapacitatea pacientilor de a face transferul, avind drept consecinta inaccesabilitatea lor la terapie, caracteristica lor de respingere a lumii exterioare, aparitia semnului unei contrainvestitii a UE-lui propriu, caderea intr-o apatie totala. Privind din perspectiva raportului celor doua sisteme psihice, toti observatorii au fost surprinsi de faptul ca in schizofrenie sunt manifestate ca fiind constiente multe din elementele care, in cazul nevrozelor de transfer, pot fi demonstrate ca facind parte din ICS numai prin psihanaliza. Nu se reuseste, in prima instanta, sa se faca o asociere inteligibila intre relatia EU- obiect si relatiile constiintei.
Pare sa apara, ceea ce cautam pe caile acestea neasteptate . Se observa la schizofreni, indeosebi in stadiile de inceput, care sunt atit de instructive, un numar de modificari ale vorbirii, dintre care unele merita sa fie cercetate sub anumit punct de vedere. Exprimarea devine adesea obiectul unei atentii speciale, ea este " aleasa ", " manierata ".
Dr. V. TAUSK ( VIENA ) mi-a pus la dispozitie unele din observatiile sale cuprivire la stadiile de debut ale schizofreniei, care au avantajul ca bolnava insasi vrea sa ofere o explicare a vorbelor sale.
In cazul schizofreniei cuvintele sunt supuse aceluiasi proces care transforma gindurile latente ale viselor in imagini din vis, proces pe care noi l-am numit proces psihic primar. Ele sunt condensate si isi transfera unul altuia intreaga investitie, prin deplasarea procesului poate merge atit de departe un singur cuvint, adecvat acestui fapt datorita multiplelor sale relatii preia reprezentarea unui intreg lant de ginduri. Lucrarile lui Bleuler, Jung si ale elevilor lor, au dat la iveala un material bogat tocmai in sensul acestei afirmatii.
Daca ne intrebam ce anume ofera simptomului si formatiunii substitutive schizofrene acest ciudat caracter, atunci intelegem in sfirsit ca este predominarea relatiei lingvistice asupra relatiei factice.
Sa coroboram aceasta intelegere cu supozitia ca in cazul achizofreniei investitiile obiectale sunt abandonate. Va trebui sa facem o modoficare: investitia obiectala a reprezentarilor cuvintului este pastrata. Ceea ce noi am numit reprezentare constienta a obiectului, se imparte acum in reprezentari ale cuvintului si in reprezentari ale lucrului, ce constau in investirea, daca nu a imaginilor mnezice directe ale lucrului, macar a unor urme mnezice mai indepartate si derivate din ele. Daca noi am identificat si am determinat corect deosebirea dintre o reprezentare inconstienta si una preconstienta, atunci cercetarile noastre din alte locuri trebuie sa duca la aceasta intelegere.
