Stresul poate fi generat de catre o diversitate de situatii sau evenimente, de la modificarea comportamentului, a obiceiurilor de somn sau de hranire pana la decesul partenerului de casatorie, a parintilor sau a copiilor. Volumul de stres indus de acesti stresori depinde nu doar de perceptia individului, cat si de factori precum tipul de stresori si, intensitatea si durata acestora.
J. Weitz considera ca o situatie poate deveni stresanta in urmatoarele conditii8:
a) solicitarile sunt atat de numeroase incat impiedica prelucrarea adecvata a informatiei, supraincarcarea traducandu-se de cele mai multe ori prin degradarea performantelor;
b) situatia este perceputa ca fiind potential periculoasa, motiv pentru care subiectul se simte amenintat;
c) in cazul in care subiectul este izolat, acesta resimtind restrangerea libertatii;
d) cand subiectul este impiedicat sa-si desfatoare activitatea si are sentimentul de frustrare;
e) cand presiunea grupului se exercita de asa natura incat trezeste teama de esec, de dezaprobare.
La toate acestea se pot adauga si situatiile caracterizate prin actiuni cronice ale agentilor fizici (temperaturi extreme, umiditate, zgomot) sau alte imprejurari care slabesc rezistenta organismului (boala, lipsa de somn).
Agentii stresori sunt factori nocivi sau stimuli psihici cu semnificatie afectiva puternica. Multitudinea acestor factori provocatori de stres a impus clasificarea lor in functie de anumite criterii, astfel9:
a) In functie de numarul agentilor stresori in actiune, acestia pot fi: stresori unici, precum un zgomot puternic cu tendinta de a se prelungi sau un zgomot puternic survenit brusc in plina noapte si stresori multiplii, de exemplu zgomotul asociat cu caldura si cu noxele.
b) Dupa numarul persoanelor afectate, pot fi identificati:
stresori cu semnificatie strict individuala. Acestia sunt regasiti in insatisfactia prelungita a unor trebuinte fiziologice, cum ar fi: setea intensa si lipsa perspectivei de a o potoli, foame, somn.
stresori cu semnificatie colectiva, "de grup" familial sau profesional. Sunt evenimente precum: nereusita unui copil la examen, decesul parintilor, divortul, perspectiva somajului intr-o organizatie etc. Acesti stresori forteaza intr-o mare masura capacitatea de adaptare a persoanei.
stresori cu semnificatie generala care afecteaza orice individ. In aceasta categorie sunt incluse evenimentele subite dezastruoase specifice unor situatii de calamitate naturala, si anume: inundatie, cutremure, razboi, etc.. Ca exemplu ne putem referi la cutremurul din martie 1977, soldat cu foarte multe decese, raniri, distrugeri materiale. Astfel de evenimente intrerup viata unei persoane facand-o sa se simta neputincioasa, inutila. Deoarece cataclismele afecteaza populatii intregi in acelasi timp, astazi in lume tind sa se formeze adevarate retele de lucru ce isi propun pregatirea populatiei in fata acestui gen de stres.
c) Dupa natura lor, agentii stresori pot fi clasificati in:
stresori fizici. Stresorii ce induc oamenilor un disconfort fizic fortand organismele sa se adapteze. Zgomotele, vibratiile, radiatiile, efortul fizic prelungit, traumatismele, hemoragiile externe, arsurile, stimulii luminosi, boala, durerile de cap cronice, temperaturile extreme, cat si umiditatea, sunt doar cateva exemple. Acestia cat si alti stresori fizici pot deteriora performantele si productivitatea persoanei cat si sanatatea si bunastarea acesteia.
stresori chimici. Acestia sunt noxele chimice ce au actiune toxica asupra organismului si care pot induce si un stres psihic atunci cand sunt percepute ca un pericol iminent pentru sanatatea persoanei.
stresori biologici. Din aceasta categorie fac parte virusii, bacteriile, parazitii prin care se instaleaza diferite boli, stresori ce sunt constientizati ca surse de pericol pentru functionarea organismului.
stresori psihologici. Sunt stimuli cu o semnificatie nociva, interpretati subiectiv de psihicul uman la nivelul operatiilor gandirii.
d) In functie de conexiunea cu problemele vietii, putem vorbi de:
stresori periferici, ce sunt materializati in dificultati trecatoare, cum ar fi: vremea urata, aglomeratia, blocajele rutiere, etc.
stresori centrali. Acestia sunt cei regasiti in problemele importante ce pot provoca perturbari in viata unei persoane.
Mentionam si studiul de identificare si clasificare a agentilor stresori centrali, efectuat in 1968 de T.H.Holmes si R.H.Rahe, profesori la Universitatea din Washington. Cei doi pun in evidenta 43 de agenti stresori clasificati de subiectii investigati, cu ajutorul unei scale in care punctajul maxim il constituie moartea partenerului de viata (sot, sotie) cotat cu 100 de puncte.
Tabelul 1. Ierarhizarea evenimentelor de viata percepute ca agenti stresori centrali.
Evenimentul |
Puncte |
Decesul unuia dintre soti |
|
Divort |
|
Separarea conjugala |
|
Timp petrecut in inchisoare |
|
Moartea unei rude apropiate |
|
Imbolnaviri sau accidente |
|
Casatorie |
|
Concediere |
|
Reluarea vietii conjugale |
|
Pensionarea |
|
Schimbari in starea de sanatate a familiei |
|
Graviditatea |
|
Probleme sexuale |
|
Sosirea unui nou membru in familie |
|
Dificultati cu un sef |
|
Modificarea situatiei financiare |
|
Moartea unui prieten |
|
Schimbarea de situatie la locul de munca |
|
Cresterea frecventei certurilor intre soti |
|
Pierderea unei sume foarte mari de bani |
|
Preluarea unei ipoteci sau a scadentei unui imprumut |
|
Schimbarea responsabilitatilor profesionale |
|
Parasirea domiciliului de catre unul din copii |
|
Probleme de natura juridica |
|
Dificultati in propria realizare |
|
Sotie angajata in serviciu sau disponibilizata |
|
Inceput sau sfarsit de scolarizare |
|
Schimbarea conditiilor de viata |
|
Modificarea obiceiurilor personale |
|
Probleme de afaceri |
|
Schimbare de orar sau de conditii de lucru |
|
Schimbarea domiciliului |
|
Schimbarea scolii |
|
Modificarea timpului liber |
|
Schimbare in petrecerea timpului liber |
|
Schimbarea de activitati sociale |
|
Imprumutul unei sume medii de bani |
|
Schimbarea programului de somn |
|
Schimbarea ritmului reuniunilor de familie |
|
Schimbarea obiceiurilor alimentare |
|
Vacante, concedii |
|
Sarbatori de iarna |
|
Incalcari nesemnificative ale legii |
|
(Sursa: T.Zorlentan, E.Burdus, G.Caprarescu, Managementul organizatiei, Bucuresti, Ed.Holding Reporter, 1995)
Cercetarile desfasurate de-a lungul vremii au evidentiat existenta unei lungi liste a cauzelor generatoare de stres, care grupate dupa natura lor, apar sub forma conflictelor ce pot fi :
a) conflicte familiale:
conflictul copilului cu autoritatea parintilor, din care poate rezulta fie frustrarea ca urmare a excesului de autoritate exercitata de parinti, fie depresia ca urmare a dezinteresului parintilor fata de copil;
conflictul copilului cu ceilalti frati datorita concurentei afective existente intre ei, a intereselor divergente etc.;
conflictul conjugal generat de exercitarea autoritatii unuia dintre soti, diverse probleme maritale, educatia si ingrijirea copiilor etc.;
conflictul paraconjugal cu socrii, parintii sau rudele apropiate;
pierderi sau prejudicii concretizate in boli ale membrilor familiei, decese, divorturi;
b) conflicte profesionale ce sunt generate de activitatile profesionale excesive; lipsa relaxarii; odihna insuficienta; diferiti factori perturbatori ai activitatii, cum ar fi cei sonori sau termici; raporturile inadecvate cu superiorii, subalternii sau colegii; responsabilitati profesionale care depasesc posibilitatile; insuccese; nerespectarea termenelor limita;
c) conflicte sociale rezultate din: probleme legate de locuinta, criza de timp, poluarea sonora, accidentele, somajul, unele programe TV si chiar terorismul, care poate produce stres psihic social;
d) conflicte din sfera vietii intime: complexe de inferioritate, dificultati de integrare socio-familiala, insatisfactia legata de unele trebuinte biologice, tristete datorita subsolicitarilor sau monotoniei din viata personala.
Variatiile individuale explica de ce una si aceeasi persoana reactioneaza diferit de la un moment la altul, de ce amploarea, intensitatea, durata reactiilor psihofiziologice se modifica in timp ca rezultat al familiarizarii sau dimpotriva al sensibilizarii cu unii agenti stresori.
Stresul este o stare a organismului care rezulta din interactiunea, confruntarea unica sau repetata a individului cu situatia. O situatie poate fi stresanta pentru majoritatea oamenilor, dar ea poate sa nu fie evaluata si traita in acelasi mod de o persoana sau alta.
Eterogenitatea raspunsurilor individuale a dat nastere unui tablou diversificat al formelor de stres.
Unii indivizi sunt capabili sa se adapteze mai eficient. Un stresor ii capaciteaza pe unii sa achizitioneze mai mult si le poate structura viata intr-un mod foarte interesant. De exemplu, multi indivizi invata si studiaza mai bine in conditii de stres ale unui examen viitor. Infaptuirea casatoriei sau pierderea locului de munca, desi destul de stresante, pot conduce la reimprospatarea relatiilor si la o mai mare emulatie.
Alte persoane nu se adapteaza tot atat de bine si acest fapt are ca rezultat nu numai o slaba performanta si o productivitate scazuta, ci si imbolnavirea, dereglarea homeostaziei. Angajatii care au foarte mult de lucru sau multe responsabilitati, nu numai ca-si realizeaza sarcinile intr-un mod inadecvat, dar se pot chiar imbolnavi. Sau, o persoana incapabila sa suporte decesul sotului, poate cadea in depresie, isi va neglija munca si va face lucruri ce ii pot periclita sanatatea, poate chiar viata.
Asadar, stresul poate avea efecte atat pozitive, cat si negative. Stresul pozitiv (eustres) este cel care actioneaza ca factor energizant, ajutand persoana sa abordeze situatiile ca pe niste provocari, intr-un mod mult mai eficient. In cazul stresului negativ (distres) organismul supramobilizat refuza sa revina la starea normala, individul fiind nervos, gata de reactie, are tensiunea arteriala crescuta si musculatura incordata. Cu alte cuvinte aceasta forma de stres se dovedeste a fi o greutate asupra mentalului si a organismului.
Cu toate acestea, din cercetarile efectuate pana in prezent s-a constatat faptul ca ambele forme de stres pot fi daunatoare daca sunt mentinute timp indelungat.
In functie de frecventa manifestarii agentilor stresori se poate vorbi despre: stres acut (episodic), care inceteaza odata cu disparitia agentului stresor; stres cronic (persistent), caz in care agentul stresor se mentine o perioada indelungata de timp afectand starea de echilibru a organismului si stres ciclic provocat de aparitia agentului stresor cu o anumita regularitate. Stresul ciclic poate conduce la fenomenul de autoagravare deoarece chiar anticiparea stresului poate duce la aparitia situatiilor stresante (de exemplu, sesiunile de examene, vacanta, negocierea contractului de munca sau a salariului).
Tipul de stres prelungit indus de catre stresorii cronici se dovedeste a fi nociv intr-un mod special. Adesea, stresul cronic erodeaza capacitatea persoanei de a se adapta si poate conduce la probleme serioase de sanatate. Chiar daca stresul cronic se dovedeste a fi greu de controlat, totusi efectele sale pot fi diminuate intr-o oarecare masura daca persoana agresata primeste un puternic suport social provenit din partea grupului ce il inconjoara. Studiile indica faptul ca, aceste grupuri pot imbunatati statusul mental dezechilibrat, de genul depresiei si starilor asociate unui risc accentuat de imbolnavire, cum ar fi: presiunea sanguina ridicata si un nivel de colesterol accentuat.
O alta clasificare a formelor de stres a fost efectuata de catre specialisti avandu-se in vedere natura agentilor stresori :
a) Stresul psihic in care se regaseste actiunea combinata a mai multor tipuri de agenti stresori. O stare tipica de stres psihic o reprezinta cea de examen in care se regaseste combinata actiunea urmatorilor stresori: teama de esec; evaluarea consecintelor pe plan scolar, familial, al microgrupului; starea de start premergatoare examenului; solicitarea intensa din timpul examenului.
b) Stresul profesional este determinat de actiunea concomitenta sau nu a stresorilor fizici (zgomot, vibratii, variatii de temperatura, luminozitate), chimici (substante chimice volatile, iritabile).
c) Stresul preoperator si postoperator are la baza caracterele stresului psihic, dar la care se adauga ca agent de multiplicare, anticiparea stresului operator si postoperator.
d) Stresul de subsolicitare ce este determinat de modificarea caracterului anumitor activitati profesionale. Cresterea ponderii activitatilor de supraveghere si control, a dialogului cu panoul de comanda sau calculatorul in defavoarea cooperarii in echipa conduc la diminuarea comunicarii, monotonie excesiva, izolare. De asemenea, obligatia de a efectua anumite sarcini repetitive, monotone carora subiectul nu le gaseste nici o justificare sau chiar inactivitatea pot deveni surse de stres.
e) Stresul de suprasolicitare. Este caracteristic persoanelor cu program de lucru prelungit si cu sarcini de mare diversitate. Apare frecvent in randul managerilor, mai ales a celor de nivel superior si mediu. Studiile efectuate in acest sens13 au evidentiat faptul ca, de regula, managerii acorda o pondere ridicata din timp problemelor profesionale si reduc progresiv timpul destinat familiei si relaxarii. Desi stresul generat de suprasolicitare se manifesta cu intensitati diferite, ca de altfel toate tipurile de stres in functie de particularitatile individuale, datele studiului indica faptul ca depasirea mediei de 65 de ore pe saptamana afecteaza majoritatea managerilor.
Tabelul 2. Relatia dintre numarul orelor de munca si nivelul stresului.
Numar de ore efectuate saptamanal |
Nivelul stresului (%) |
|
Ridicat (apreciat de 63% din subiecti) |
Scazut (apreciat de 37% din subiecti) |
|
sub 40 ore |
|
|
41 - 60 ore |
|
|
61 - 65 ore |
|
|
66 ore si peste |
|
|
(Sursa: T.Zorlentan, E.Burdus, G.Caprarescu, Managementul organizatiei, Ed.Holding Reporter, Bucuresti, 1995)
f) Stresul situational este cauzat de schimbari recente in modul de viata al indivizilor. Acest tip de stres mai este denumit si stres cultural, deoarece schimbarile pot viza factori de perenitate din viata si educatia indivizilor. Societatea si cultura din care provine individul poate intra in conflict puternic cu situatiile generate de schimbarea locului de munca (cazul emigrarii), a domiciliului (cazul casatoriei cu o persoana de alta nationalitate), divortului (atunci cand traditia culturala, religia, normele sociale dezaproba acest act).
J. Weitz, Psychological
research needs on the problems of human stress, in J. McGrath, Social
and psychological factorus in stress,