Stresul si depresia referat

Stresul si depresia

In societatea moderna depresia majora constituie una din cele mai intalnite tulburari de natura psihiatrica. Nu numai ca depresia are efecte devastatoare asupra planului afectiv al individului dar, tulburarea insasi reprezinta o provocare majora pentru sistemul de sanatate publica. De aceea, s-au dezvoltat o multime de studii pentru identificarea factorilor de risc ale depresiei majore. Aceste studii au evidentiat puternica contributie a factorilor constitutivi in dezvoltarea depresiei majore, inclusiv baza genetica, sexul si trasaturile de personalitate.

Ideea unei determinari genetice a depresiei este sprijinita puternic de descoperirile realizate asupra gemenilor si adoptiilor cat si din observatiile asupra persoanelor cu depresie in istoricul familiei, fapt care ar conduce la dezvoltarea depresiei. De asemenea, s-a aratat ca femeia manifesta de doua ori mai multe sanse fata de barbat sa dezvolte depresie majora iar trasaturile de personalitate ale nevrotismului predispune la depresie.

Pe langa dovezile referitoare la predispozitia constitutionala in dezvoltarea depresiei majore, a fost emis si rolul predominant al factorilor de mediu in ceea ce priveste patogeneza tulburarii .

Numeroase studii au investigat relatia dintre stresul psihosocial si dezvoltarea depresiei majore. Multe dintre acestea au conceptualizat stresul psihosocial din prisma evenimentelor majore ale vietii intr-un cadru de timp dat. Evenimentele majore ale vietii pot fi definite ca "momente de cumpana"care induc modificari in cursul vietii si care implica adaptarea individului. Astfel, evenimentele majore ale vietii sunt fapte distincte de frecusurile zilnice minore cat si de formele cronice ale stresului psihosocial. Utilizand scale de evaluare a evenimentelor majore din viata, numeroase studii au evidentiat o asociatie intre expunerea la evenimentele de viata, stresante, si instaurarea episoadelor de depresie majora. Pe langa descoperirile reliefate din cercetarea evenimentelor vietii, anumite studii au inregistrat asociatii intre stresul cronic, cum ar fi stresul organizational si dificultatile conjugale si, instaurarea depresiei.

Costul stresului

Pe langa efectele potentiale ale stresului asupra starii de sanatate si buna dispozitie a indivizilor, stresul manifesta si un impact economic si social. Stresul poate diminua performantele si productivitatea la locul de munca, afectand astfel evolutia afacerii si in cele din urma, economia ca intreg. De asemenea, poate contribui la sustinerea tensiunilor societatii care se manifesta prin frustrari indreptate impotriva liderilor si a altor autoritati, cat si prin intoleranta si nerabdarea indreptata fata de ceilalti parteneri.

Costul economic

Stresul economic reprezinta in Romania una din racilele majore. Printre cauzele acestuia identificam slaba implicare in luarea deciziilor, executia unui volum mare sau prea mic de munca, obiective de munca neclare si confruntarea cu solicitarile conflictuale, toate pe fondul unei economii distruse.

Pentru Romania nu exista statistici asupra costurilor stresului ocupational. Referindu-ne la tari dezvoltate (S.U.A.), costul stresului economic la nivelul anului 1999 era de 150 miliarde $. In S.U.A. orice zi de munca inregistreaza 1 milion de muncitori absenti de la locul de munca datorita tulburarilor legate de stres, si anume: dureri de cap, dureri de spate, ulcere, insomnie, anxietate, depresie, probleme de cord, hipertensiune si probleme gastrointestinale.

Uniunea Europeana estimeaza ca stresul afectezaa cel putin 40 milioane de muncitori din spatiul celor 15 state membre, iar costurile Uniunii se ridica la cel putin 20 de miliarde dolari anual.

".Este ingrijorator sa constatam ca 26% din populatia activa care a inregistrat vatamari, stari de indispozitie, boala, au suferit din cauza stresului in ultimele 12 luni si ca acest procent se accentueaza simtitor in anumite sectoare (de exemplu, 47% din mediul financiar si al asigurarilor si 44% din domeniul educatiei)."35