In urma cercetarilor efectuate in SUA s-a putut constata faptul ca majoritatea oamenilor apreciaza pozitiv rolul muncii si al apartenentei la o organizatie. Din populatia investigata, 4 persoane din 5 afirma ca munca este aceea care le imbogateste continutul vietii, ca fara munca sau fara oamenii cu care coopereaza ar fi pierduti si prin urmare ar continua sa munceasca chiar daca nu ar avea nici o nevoie financiara. Dar cu toate acestea majoritatea persoanelor doresc "sa lucreze in alta parte". Prin urmare nu munca este stresanta, ci conditiile, ambianta sociala in care se desfasoara.
Atat conflictul cat si ambiguitatea rolului se manifesta in diferite forme in cadrul unei organizatii si sunt percepute cu intensitati diferite de membrii care o compun. Diferentele de perceptie sunt datorate nu numai caracteristicilor individuale, ci si pozitiei pe care persoana respectiva o ocupa in cadrul organizatiei.
Cercetarile de psihologie sociala au scos in evidenta faptul ca managerii sunt mult mai expusi efectelor conflictului de rol, in comparatie cu executantii.21 De exemplu, un director de departament trebuie sa urmareasca indeplinirea sarcinilor, a obiectivelor departamentului pe care il conduce, iar pe de alta parte trebuie sa se preocupe de bunastarea subalternilor sai. Presiunile la care este supus acest director vin, conform cercetarilor, mai mult din partea superiorilor, dar si din partea subalternilor.
In urma analizei cauzelor generatoare de stres organizational se poate face distinctia intre cele care actioneaza exclusiv la nivelul managerilor si cele ce se regasesc in randul executantilor, precum si existenta unor cauze comune, si anume22:
a) cauze generatoare de stres manifestate la nivelul managerilor:
Complexitatea, diversitatea si caracterul de noutate frecventa a sarcinilor cu care se confrunta managerul. Solicitarile contradictorii provind din gradul ridicat de dificultate si urgenta al sarcinilor si lipsa de timp si/sau de cunostinte profesionale actualizate cerute de rezolvarea sarcinilor.
Responsabilitatile ridicate pe care le presupun functiile de management, caz in care presiunile pot apare din dorinta de a impaca interesele organizatiei cu cele ale diferitelor categorii de persoane, precum: actionari, angajati, clienti, furnizori etc. De multe ori un manager este pus sa aleaga si sa sacrifice unele interese in favoarea altora. Toate aceste responsabilitati fiind intotdeauna insotite de emotii si sentimente puternice.
Preocuparea pentru viitorul organizatiei. In majoritatea timpului sau, managerul trebuie sa rezolve intr-un timp scurt o serie de probleme complexe si foarte importante. Se poate observa cu usurinta faptul ca unii manageri au tendinta de a se lasa coplesiti de o serie de probleme cotidiene urgente, dar care nu au o foarte mare importanta si care pentru a fi rezolvate consuma foarte mult timp in dauna preocuparilor pentru problemele de perspectiva.
Presiunea exercitata de schimbarile frecvente din mediu conduc la tot mai multe situatii in care luarea deciziilor se face in ritm alert. Starea de stres poate apare, in acest caz, prin constientizarea posibilelor efecte ale unei decizii insuficient elaborate.
Stilul de management neadecvat, fapt ce reflecta conflictul existent intre tipul de manager care utilizeaza un anumit stil de conducere si caracteristicile diferite fie ale activitatii, fie ale grupului pe care il conduce.
Centralizarea excesiva a autoritatii. Stresul este generat de conflictul dintre dorinta de a dirija si controla cat mai multe activitati si capacitatile fizice, psihice, intelectuale si resursele de timp limitate.
Existenta unor subordonati slab pregatiti din punct de vedere profesional. In aceasta situatie stresul se datoreaza conflictului dintre dorinta de realizare a obiectivelor grupului si lipsa autoritatii necesare selectiei sau concedierii suborodnatilor.
Prelungirea programului de lucru datorita aparitiei unor situatii de genul: termene scadente, schimbari frecvente in prioritatile organizatiei etc.
b) cauze generatoare de stres manifestate la nivelul subordonatilor:
Incompatibilitatea cu tipul de manager. Stresul este generat ca urmare a conflictului dintre dorinta subordonatului de a-si mentine postul si tendinta de a riposta fata de anumite atitudini, comportamente sau gesturi ale managementului percepute ca fiind neadecvate.
Delegarea in exces practiacta de unii manageri. Presiunile contradictorii pot apare intre dorinta de afirmare si promovare si efortul necesar rezolvarii atat a propriilor sarcini, cat si a numeroaselor si dificilelor sarcini primite din partea managerului.
Teama de pierdere a postului, caz in care stresul este generat de concedieri, nesiguranta privind posibilitatea gasirii unui alt loc de munca. Desi aceasta cauza afecteaza in mod deosebit subordonatii, cu toate acestea in unele conditii poate afecta si persoanele ce ocupa functii de conducere.
c) cauze comune generatoare de stres:
Presiunea termenelor limita manifestata ca discordanta intre obligatia de a rezolva sarcini complexe, dificile si timpul alocat rezolvarii acestora.
Conflictul dintre asteptarile unei persoane ca urmare a rezultatelor obtinute si perceptia, aprecierea diferita a acestora de catre superiori reflecta motivatia nesatisfacatoare a persoanei respective, motivatie ce poate genera stres.
Dispozitiile inaplicabile primite din partea superiorilor pot provoca aparitia stresului datorita presiunii dintre autoritatea, respectiv amenintatea posibilei sanctiuni si realitatea situatiei ce nu permite aplicarea dispozitiei in forma primita. Incercarea unei persoane de a explica superiorului situatia inadecvata ar putea fi interpretata de catre acesta ca un repros fata de incompetenta sau gradul redus de informare a acestuia. Pe de alta parte, a nu aplica dispozitia primita inseamna nerespectarea procedurilor si a obligatiilor subordonatului.
In situatiile in care selectia si promovarea personalului se face dupa alte criterii decat cele legate de competenta profesionala, stresul poate fi provocat de lipsa aptitudinilor sau a pregatirii corespunzatoare postului. Conflictul intervine, pe de o parte intre dorinta de putere si cea de satisfacere a trebuintelor primare, iar pe de alta parte nelinistea datorata posibilei constatari a performantelor profesionale scazute.
Alta cauza a stresului resimtita de orice persoana ale carei dorinte, nevoi, aspiratii depasesc puterea si/sau veniturile financiare oferite de postul detinut o reprezinta aspiratia spre functii superioare. De data aceasta nevoile pot intra in conflict cu perspectivele reduse de avansare oferite de organizatie, cu criteriile de selectie sau promovare carora persoana nu le poate face fata, cu standarde de performanta inaccesibile.
Tensiunile familiale pot genera, la randul lor, stres ca urmare a timpului mare alocat rezolvarii problemelor profesionale, precum si a interesului alocat acestora in detrimentul problemelor familiale.
Deficientele in proiectarea postului. Nesiguranta, insatisfactia in munca, frustrarea pot fi cauzate de exprimarea defectuoasa a obiectivelor sau chiar de lipsa precizarii acestora in fisa postului, sarcinile nedelimitate care dau nastere unor lucrari repetate sau paralele la nivelul altor posturi sau compartimente.
Sistemul informal puternic, capabil sa puna in circulatie informatii neoficiale aflate in evident dezacord cu informatiile furnizate prin canalele oficiale.
Sistemul informational inefieicent, prin furnizarea de informatii incomplete, inoportune, nerelevante, poate constitui, de asemenea o cauza generatoare de stres.
