PREPARATIILE SUB FORMA DE SANT
Preparatiile sub fomra de sant sunt posibilitati terrapeutice in cariile aproximale pe dintii laterali. Ele se incadreaza in obturatiile fizionomice pentru clasa a II-a. Utilizarea rasinilor compozite la dintii posteriori a crescut ca o consecinta a dorintei pacientilor de a avea obturatii fizinomice, reactiilor de respingere a amalgamului si datorita atitudinii profilactice moderne si sanatatii orale imbunatatite, in special la pacientii tineri.
Indicatii:
generale: pentru cavitatiile de clasa a II-a, in speciali la tineri, pacienti motivati din punct de vedere profilactic, cei cu risc cariogen scazut si care isi mentin un standard ridicat al sanatatii orale.
locale:
mai mult pe premolari decat pe molari privind extensia procesului carios: sunt mai bune in managementul leziunilor mai mici decat mari, cand fortele ocluzale lipsesc sau sunt limitate;
mai frecvent pentru cavitatile de clasa I decat pentru cele de clasa a II-a.
Sunt indicate si la pacienti care s-au dovedit in antecedentele lor a fi alergici la mercur.
In comparatie cu amalgamul, tehnica de plasare este sensibila, rigida si de durata.
Rasinile plastice necesita ca matricea sa fie foarte bine conturata si obligatoriu asociata cu o pana pentru a obtine un punct de contact acceptabil.
Cand marginile gingivale ale cavitatii sunt localizate in cement sau dentina sau in amandoua, compozitul ferm ancorat la smaltul celorlalte margini are tendinta sa se contracte la prag cu aparitia unor "goluri" la acest nivel.
Contraindicatii:
Daca aceste leziuni carioase beneficiaza in general de indicatiile amintite pentru materialele fizionomice, raman cateva contraindicatii care, daca nu sunt respectate vor duce la esecul acestor restaurari:
imposibilitatea izolarii corecte si perfecte - sunt zone profunde, subgingivale situate in cement, greu de izolat, preparat si restaurat.
Prepararea cavitatii. Principii generale
Prepararea cavitatii se face dupa curatirea mecanica a dintelui, alegerea culorii, izolarea campului operator si plasarea penelor intermediare in regiunea proximala gingivala ce ajuta la separarea dintilor pentru a compensa:
grosimea benzii, contribuind la realizarea unui punct de contact optim;
absenta presiunii pe matrice in timpul plasarii compozitului, in comparatie cu presiunea in timpul condensarii amalgamului.
Prezenta penei in timpul prepararii cavitatii este, de asemenea, un ghid pentru a preveni supraextensia planseului gingival.
Atunci cand leziunea carioasa este primara si beneficiaza de indicatiile amintite pentru restaurarea cu compozite vom apela la o preparatie conventionala bizotata. Prezenta bizoului asigura:
o suprafata mai mare de adeziune permitand o conditionare a capetelor prismelor, crescand retentia;
reduce percolarea;
creste rezistenta peretilor si a dintelui in general.
Avand in vedere ca prismele de smalt sunt paralele cu peretii cavitatii, se indica o bizotare cu o freza diamantata cu granulatie mare, in forma de flacara, pe o latime de 0,5 mm si la un unghi de 45s.
Preparatiile sub forma de "sant" sunt indicate in leziuni carioase situate imediat sub un punct de contact strans si punctiform, dar deasupra marginii libere a gingiei, cu evolutie preponderenta spre vestibular si lingual. Accesul este realizat dinspre peretele mai subtiat de evolutia procesului carios, cu freze sferice mici, diamantate.
Esential in prepararea acestor cavitati este mentinerea pe cat posibil a peretelui opus directiei de acces, ca un mijloc care sa se opuna materialului in timpul condensarii.
Pentru a creste forma de adeziune, vom realiza acolo unde avem un acces optim o bizotare circumferentiala.
In cavitatile situate in smalt si/sau dentina externa, protectia organului pulpo-dentinar este asigurata de sistemul adeziv amelo-dentinar.
Daca profunzimea creste dar inca nu avem loc pentru o obturatie de baza se aplica un liner din C.G.I. tip III cu priza fotoindusa.
In cariile cu evolutie subgingivala plasarea C.G.I. se va fece pe peretele axial si jumatatea pulpara a pragului gingival, deoarece calitatile anticariogene ale acestuia pot oferi protectie impotriva carilor recurente.
Sunt si situatii favorabile cand datorita unor motive clinice (treme, lipsa dintelui vecin, o carie extinsa pe fata opusa a dintelui vecin) avem posibiltatea unui acces direct.
Design-ul cavitatii va fi sub forma "caseta" ale carei caracteristici arhitecturale vor depinde de materialul de restaurare ales (rasina compozita, C.G.I., compomer sau amalgam)
Etape de lucru:
Deschidera procesului carios:
pentru a pastra creasta marginala integra si pentru a face economie tisulara maxima, deschidem procesul carios dinspre vestibular sau oral, realizand o cavitate sub forma de sant; aceasta situatie terapeutica este favorizata si de un punct de contact strans, punctifom.
Se lucreaza cu sfere mici, diamantate, la turbina, in dreptul procesului carios de obicei dinspre lingual;
Daca este necesar, putem largi accesul pentru a face eficienta indepartarea dentinei infectate si manoperele de inserare a materialului.
Indepartarea dentinei infectate:
eliminarea oricarei zone de dentina infectata din leziunea carioasa;
se apeleaza la instrumenete rotative, cea mai indicata fiind freza sferica din otel sau carbura de tungsten cu racire cu aer si viteze mici;
unii clinicieni apeleaza astfel astazi la dispozitivele cu laser pentru indepartarea dentinei modificate.
extensia preventiva:
in aceste cavitati ultraconservative, punctul de contact se desfiinteaza pe masura afectarii lui de procesul carios;
daca acesta este localizat sub punctul de contact integru, vom acorda o mare atentie pragului gingival ce trebuie situat in smalt si nu prea mult subgingival.
retentia:
implica realizarea formei de adeziune.
rezistenta:
nu ridica probleme deoarece creasta marginala este reprezentata de smalt sprijinit pe o zona de dentina sanatoasa, iar restauratia nu este supusa fortelor ocluzale directe.
finisarea marginilor:
bizotarea peratilor este circumferentiala cavitatii acolo unde avem un acces optim;
se realizeaza cu freze flacara, diamantate.
In aceste tipuri de preparatii sunt indicate si sistemele SONICSYSmicro, in tratamentul precis al leziunilor incipiente acolo unde nu avem acces direct: carii aproximale la nivelul sau sub punctul de contact.
Dispozitivul restaurativ este reprezentat de Tetric-flow.
BIBLIOGRAFIE:
SORIN ANDRIAN - "Tratamentul minim invaziv al cariei dentare", Editura Princeps, Iasi, 2002;
sorin andrian - " Restaurari fizionomice cu materiale plastice in cariologie", Casa de Editura Panteon, Iasi, 2000;
Sorin Andrian, stefan lacatusu - "Caria dentara. Protocoale si Tehnici", Editura Apollonia, Iasi, 1999.
