Igiena elementelor La ce se refera igiena alimentatiei si digestiei? Igiena alimentatiei si digestiei se refera la un complex de factori si actiuni care asigura alegerea si pastrarea corecta a produselor alimentare pentru a pastra calitatile nutritive si a nu se infecta, cunoasterea regulilor pregatirii culinare a alimentelor si a consumarii lor pentru a putea fi transformate in asimilate de catre organism, corespunzator nevoilor sale plastice si energetice. Alimentatia normala asigura dezvoltarea si functionarea sanatoasa atat a organelor digestive cat si a intregului organism. Igiena alimentatiei ne ajuta sa cunoastem in acelasi timp bolile digestive propriu-zise si pe cele cu poarta de intrare digestiva. Alimentatia si importanta ei pentru organism Alimentatia normala inseamna respectarea regulilor de igiena stabilite stiintific prin care se asigura calitatea si cantitatea alimentelor pentru a putea trai sanatosi si a munci eficient. Care sunt regulile unei alimentatii sanatoase ? Alimentatia trebuie sa fie corespunzatoare calitativ adica sa cuprinda substantele nutritive necesare cresterii, dezvoltarii si desfasurarii activitatii omului(proteine, glucide, lipide, apa, saruri minerale si vitamine) in anumite perioade de varsta si conditii de viata. Alimentele trebuie sa corespunda din punct de vedere cantitativ, adica sa se asigure cantitatile de substanta cerute pentru a acoperi cheltuielile energetice ale organismului si pentru construirea celulelor si tesuturilor uzate sau aflate in curs de crestere. Alimentatele deficitare prin excesul lor tulbura grav dezvoltarea, scade rezistenta fata de imbolnaviri si capacitatea de munca. Alimentele trebuie sase faca la ore regulate. Se stie ca in functionarea organului digestiv, dupa perioadele de activitate sunt necesare perioadele de odihna pentru energie si a substantelor consumate. De aici decurge regula ca micul dejun, pranzul si cina sa fie luate la anumite intervalle de timp(4-5 ore) si totdeauna la aceleasi ore obisnuind in felul acesta organele digestive sa lucreze ritmic si cu eficienta maxima. Alimentele trebuie sa fie echilibrate : proteinele si grasimile trebuie sa se Afle in proportii aproximativ egale. Insa unora le plac dulciurile si fainoasele, altii prefera carnea si grasimile, unii copii se obisnuiesc sa consume mari cantitatati de lapte si refuza preparatele de carne si legume. Aceasta alimentatie unilaterala produce tulburari serioase in cresterea si dezvoltarea organismului: excesul de glucide, duce la ingtasarea si tulburari de dezvoltare a sistemului osos si muscular, iar carenta lor slabeste capacitatea functionala a organismului. De aici decurge regula urmatoare- alimentatia trebuie sa fie cat mai variata asigurand toate substantele nutritive in proportia necesara. Hrana trebuie sa fie proaspata si corect preparata pentru a ne feri de imbolnaviri si pentru a nu se pierde vitaminele si sarurile minerale. Se stie ca prin fierbere indelungata unele vitamine se distrug dar adaosul de fructe si legume proaspete poate suplini acest deficit. Hrana trebuie sa fie gustoasa si frumos servita pentru a intretine pofta de mancare. Cand organele tubului digestiv sunt pregatite pentru noi procese digestive si cand organele au nevoie de noi substante plastice sau energetice simtim aceasta sub forma de senzatii de foame si sete. Ea apare si se mentine in conditii in care alimentatia se face la ore regulate este echilibrata si variata. Prepararea culinara corecta si adaosul de arome si condimente in proportia admisa le dau gust si miros placut. Aspectul, felul de prezentare a alimentelor, atmosfera calma si calda la masa etc.. contribuie la o secretie digestiva normala. Pofta de mancare se pierde printr-o alimentare unilaterala si prin luarea mesei la ore neregulate. Dar si ocupatiile zilnice prea intense, cand omul uita sa manance sau sta in fata farfuriei cu mancare avand gandul in alta parte, pot duce la pierderea apetitului si deci la slabirea organismelor. Pofta de mancare este scazuta sau chiar absenta in stari de boala, la emotii puternice. Hrana trebuie sa fie satioasa. Senzatia de foame dispare dupa ce am consumat cantitatea de alimente necesare, aparand senzatia de saturare(de satietate) care tine mai mult sau mai putin in functie de natura alimentelor. Unele alimente de exemplu laptele si produsele lactate trec repede prin stomac si intestin. Carnea si oualele raman mai mult(2-3ore) iar grasimile si mai mult. Zicem ca laptele este mai putin satios decat carnea si grasimile, adica hranindu-se numai cu laptele ar trebui sa luam mai multe mese pe zi decat daca ne alimentam si cu alte produse.
