UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE " GR.T.POPA"IASI
FACULTATEA DE MEDICINA STOMATOLOGICA
DISCIPLINA: CARIOLOGIE
Restaurarea preventiva cu rasini - RPR- se adreseaza leziunilor carioase incipiente,dar si situatiilor de diagnostic incert de carie.Dezvoltarea continua a materialelor bioadezive faciliteaza indeplinirea obiectivelor acestui tip de tratament in caria dentara:
realizarea unor preparatii minime ,cu sacrificiu dentar redus - RESTAURARE =R
Inlocuirea extensiei preventive mecanice cu cea chimica,neinvaziva - PREVENTIVA = P
Imunizarea suprafetelor ocluzale cu ajutorul rasinilor sigilante - RASINI =R
Abordarea leziunilor carioase in maniera preventiva( sigilari ) sau conservativ -curativa (RPR I,II,III) va fi aplicata dupa stabilirea certitudinii diagnosticului de carie.Coroborarea datelor de diagnostic: clinic ( examinare, inspectie, palpare), paraclinic (radiologic: bite-wing, raper, transluminare, masurarea rezistentei electrice,cariodetectia cu laser) si speciale,va trebui sa reduca sau cel putin sa minimalizeze erorile de diagnostic.
Stomatologii ,cercetatorii din domeniul biomaterialelor si toxicologii au considerat ca materialele de restaurare in leziunile incipiente trebuie sa prezinte urmatoarele calitati:
adezivitate pentru o preparatie minima,conservativa;
rezistenta la abrazie asemanatoare smaltului;
blocarea demineralizarii si favorizarea remineralizarii ( eliberarea de fluor);
stabilitatea in timp ( fara contractii de priza si absorbtie de apa) si sub stresul ocluzal( rezistenta la presiune);
biocompatibilitate
radioopacitate mai mare ca smaltul
usurinta in manipulare,inserare;
finisare precisa,fara alterarea structurii dentare restante;
culoare asemanatoare dintelui
Materialele existente,privite individual nu au putut raspunde exigentelor impuse de clinica leziunilor incipiente de aceea modificarea continua a rasinilor compozite,incearca sa depaseasca esecurile legate de compozitia acestora.Astfel se explica necesitatea corelarii stricte intre: diagnosticul clinic,compozitia materialului si modul de utilizare,dupa indicatiile producatorului,cu toate componentele sistemului: acizi,adezivi,primeri,lampa de fotopolimerizare,pene,instrumentar de finisare.
Datorita duritatii crescute,radioopacitatii,compozitele hibride ( umplutura anorganica ultrafina cu diametrul de 0,7mm) sunt preferate pentru restaurarile posterioare( RPR I,II) in locul celor conventionale.Particulele ultrafine maresc gradul de finisare si prelucrare,de maniera similara compozitelor microfilled.Cercetarile actuale se axeaza asupra compozitelor cu nanoparticole ( nanocompozite ) si particule noi de umplutura,pentru micsorarea contractiei de polimerizare.
O descoperire revolutionara ar fi introducerea monomerilor expandabili,fara contractie de priza.Compozitele cu fluor reduc semnificativ demineralizarea smaltului fata de cele nefluorurate.
Glassionomerii sunt o categorie relativ noua de materiale,cu aplicabilitate si in stomatologia preventiva.Proprietatile cimenturilor G.I difera in functie de utilizare ( cimentare,restaurare,baza) si depind de raportul pulbere-lichid si timpul scurs de la prepararea materialului.Daca G.I conventionali prezentau inchidere marginala buna,dar rezistenta mecanica scazuta( cu utilitate limitata in zonele ferite de stes ocluzal),modificarea compozitiei a determinat implicit si modificarea mecanismelor de priza si a calitatilor.Proprietatile mecanice ale materialelor hibride( PAMR sau RMGI) sunt imbunatatite considerabil fata de G.I conventionali,in dauna eliberarii de fluor , care este mult mai redusa.
Pentru a nu limita utilizarea G.I in RPR II,III se aplica peste G.I un sigilant,necesitatea aplicarii sigilantului fiind justificata de porozitatea crescuta a materialului( asemanatoare cu a compozitelor conventionale) si microfisurile care apar datorita tensiunilor interne in momentul prizei.Raportul pulbere lichid conditioneaza aspectul suprafetei.
Cementurile G.I armate ( G.I CERMET:Ketac-silver,Chelon-Silver) prin proprietatile mecanice,superioare fata de celelate G.I.,rezista la abraziune,duritate,pot fi utilizate in cazurile in care G.I. conventionale nu au reusit sa se impuna sau au dat rezultate mai slabe (RPR III- leziuni multiple,separate prin punti de smalt sanatos).Dupa intarire si prelucarae suprafetele cermet au aspect metalic,fara a atinge luciul acestora,insa mai apropiat de aspectul smaltului fata de amalgam.
RMGI ( galssionomeri -rasini modificate) sunt cementuri G.I. carora li s-a adaugat o rasina care permite usurarea aplicarii;utilizand lumina sau un catalizator chimic,se initiaza reactia acid-baza a glassionomerului.Astfel,aceste materiale se vor aplica cu usurinta si fara a modifica proprietatile esentiale ale glassionomerului.
PAMR(rasini compozite poliacid modificate) au un continut mai mare de rasina si reactia acid-baza a glassionomerului nu mai are loc.Desi aceste materiale sunt usor de utilizat( sunt predozate in capsule),exista nelamuriri in ceea ce prezinta beneficiile in timp,comparativ cu rasinile compozite conventionale.
Ormocerii resprezinta o clasa noua de materiale,care vor trebui sa anuleze dezavantajele celor existente,apropiindu-se de dezideratele materialului ideal.In. laborator ormocerii se pot compara cu silicatii si polimerii organici.Experimentele arata ca prezinta o uzura mai mica ca la compozite si lipsa toxicitatii.Sub forma de pasta,usor de manipulat,polimerizarea va fi indusa termic( auto) sau fotochimic.Rezistenta la uzura,lipsa toxicitatii si proprietatile reologice( de curgere) vor justifica indicatiile acestor materiale in sigilari largite( fisuri in palnie) si RPR II si II.
Proprietatile fizice si mecanice impun stabilirea unor noi principii de tratament:
forma de acces: trebuie sa fie mult mai conservativa,se abordeaza fiecare leziune in parte si se pastreaza puntile de smalt integre.
managementul leziunii: se indeparteaza numai dentina ramolita
forma de adeziune: caracteristici care asigura adeziunea,etanseitatea,rezistenta la dislocare
curatirea cavitatii ( mecanica si chimica): mecanic, cu instrumentar rotativ si chimic,prin sisteme primer si conditioner specifice.;acestea indeparteaza debriurile rezultate in urna preparatiei,impreuna cu smear-layerul si biofilmele incluzand microorganismele reziduale.
Atitudinea corecta in ceea ce priveste restaurarile preventive este data de corelatia dintre situatia clinica si dotarea materiala de care dispunem.Compromisule sau extinderea nejustificata in utilizarea acestor tehnici vor afecta principiul preventiv in sine.
Bibliografie:
I.Danila,C.Ungureanu,C.Hanganu,A.Melian-Restaurarea preventiva cu rasini-experienta noastra in restaurarea leziunilor carioase incipiente|,Rev.Stomatologica,NR.1-2,1996
R.J.Andlow,WP.Rock-A manual of paedodontics,Ed.3,1993
A.Iliescu,A.Popescu ,O.Tetelbaum-Compomerii-o noua clasa de materiale de obturatie coronara de durata,Rev. de Med.Militara,1995
