UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE "GR. T. POPA"-IASI
FACULTATEA DE BIOINGINERIE MEDICALA
SECTIA DE MANAGEMENTUL SANATATII
RAPORT CAMPANIE
UN MANAGEMENT BUN AL MEDIULUI DE MUNCA
- O SANATATE BUNA"
In perioada septembrie - octombrie 2002, Directia Control Conditii de Munca din cadrul Inspectiei Muncii a organizat la nivel national o campanie de informare adresata in special angajatorilor, intitulata " UN MANAGEMENT BUN AL MEDIULUI DE MUNCA - O SANATATE BUNA".
Obiectivul campaniei a fost de constientizare a angajatorilor asupra importantei promovarii securitatii si sanatatii in munca in scopul eliminarii sau reducerii consecintelor accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale asupra sistemului de munca (executant, sarcina de munca, mijloace de productie, mediul de munca) precum si a beneficiilor obtinute ca urmare a reducerii costurilor si a cresterii productivitatii muncii.
Prin aceasta campanie s-a urmarit si imbunatatirea colaborarii institutiei Inspectiei Muncii cu partenerii sociali constientizind angajatorul sa se ocupe in mod sistematic si eficient de punerea in aplicare a obligatiilor ce-i revin pentru imbunatatirea conditiilor de munca, potrivit legislatiei in vigoare. De asemenea campania si-a propus sa atraga atentia opiniei publice prin intermediul mass-media asupra necesitatii asigurarii unor conditii de munca corespunzatoare.
Este recunoscut din ce in ce mai mult ca protectia vietii si sanatatii la locul de munca este un drept fundamental al lucratorilor. Cu alte cuvinte, munca decenta implica munca sigura.
Promovarea sigurantei si sanatatii profesionale, ca parte a imbunatatirii generale a conditiilor de munca, reprezinta o strategie importanta, nu doar pentru asigurarea securitatii salariatilor dar, aceasta poate sa contribuie favorabil la cresterea productivitatii. Salariatii sanatosi vor avea o motivatie a muncii superioara, o satisfactie a slujbei mai mare si o contributie mai buna la realizarea produselor si serviciilor, favorizind in general calitatea vietii persoanelor si societatii. Sanatatea, siguranta si bunastarea salariatilor sunt astfel conditii pentru cresterea calitatii si imbunatatirea productivitatii-date importante pentru dezvoltarea generala socio-economica.
In continuare, lucratorii au datoria sa se ingrijeasca de siguranta lor proprie, precum si de siguranta oricui poate fi afectat de ceea ce fac sau nu reusesc sa faca ceilalti. Aceasta implica dreptul de a cunoaste si de a opri lucrul in cazul unui pericol iminent pentru sanatate si siguranta. Pentru a se ingriji de sanatatea si siguranta lor proprie lucratorii trebuie sa inteleaga riscurile profesionale si pericolele. Ei vor fi informati adecvat despre riscuri si pregatiti in mod corespunzator sa-si efectueze sarcinile fara riscuri.
Deoarece riscurile profesionale apar la locul de munca, este responsabilitatea angajatorilor sa se asigure ca mediul de lucru este sanatos si sigur. Aceasta inseamna ca ei trebuie sa previna si sa protejeze lucratorii de riscuri profesionale. Dar responsabilitatea angajatorilor merge mai departe, implicind cunoasterea riscurilor profesionale si angajamentul de a se asigura ca procedeele administrarii promoveaza sanatatea si securitatea la locul de munca.
Identificarea corecta a riscurilor profesionale si supravegherea acestora la locul de munca este responsabilitatea angajatorilor dar reprezinta si domeniul de baza al activitatii medicilor de medicina muncii, iar in acest context se impune organizarea serviciilor medicale de intreprindere pentru intreaga populatie activa pentru cuprinderea reala a morbiditatii profesionale in Rominia.
Imbunatatirea sigurantei si sanatatii profesionale este in interesul tuturor guvernelor, angajatorilor si salariatilor iar masurile luate in acest sens sunt discutate si consimtite intre membrii Organizatiei Internationale a Muncii (OIM).
Campania de informare s-a desfasurat in perioada septembrie - octombrie 2002, sub forma unor instruiri la care au fost invitati agenti economici cu probleme deosebite in asigurarea unor conditii de munca conform prevederilor legale, dar si alte societati interesate de strategia de securitate si sanatate in munca promovata la nivel national precum si de armonizarea legislatiei rominesti cu cea europeana.
La aceste sedinte au participat inspectorii de munca din cadrul Directiei Control Conditii de Munca a Inspectiei Muncii la I.T.M. Bucuresti, Arad, Alba, Calarasi, Giurgiu, Mehedinti, Ialomita, Sibiu, Bacau, Olt, Buzau, Galati, Dolj, compartimentelor Control Conditii de Munca si Securitate si Sanatate in Munca din inspectoratele teritoriale de munca si reprezentanti ai Directiilor de Sanatate Publica Teritoriale ( medici de medicina muncii ).
Au participat, de asemenea, si reprezentanti ai asociatiilor patronale, confederatiilor sindicale FRATIA, SANITAS, CARTEL ALFA etc.
S-au prezentat participantilor referate cu extrase din documentatia intocmita de catre DIRECTIA CONTROL CONDITII DE MUNCA completate cu aspecte din fiecare judet, cum ar fi:
Strategia protectiei muncii la nivel national;
Transpunerea directivelor europene in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in legislatia romineasca;
Situatia imbolnavirilor profesionale si impactul lor asupra angajatilor la nivel national si judetean;
Consecintele accidentelor de munca asupra sistemului de munca;
Consecintele imbolnavirilor profesionale asupra sistemului de munca;
Prezentarea principalelor boli profesionale inregistrate la nivel national si judetean.
La cele 127 de instruiri organizate in I.T.M.-uri au fost convocate 4188 unitati si au participat 3199.
Societatile au fost reprezentate in mare parte de catre personal din compartimentele de protectia muncii ( 2468 persoane), dar si de reprezentanti ai sindicatelor (1378 persoane) si conducerea unitatilor (1385 persoane). In anexa este prezentata repartitia pe judete a instruirilor organizate precum si structura pe compartimente a celor care au participat la sedinte.
PROBLEME RIDICATE DE CATRE ANGAJATORI
Cu ocazia desfasurarii campaniei reprezentantii agentilor economici participanti la sedintele de instruiri au sesizat urmatoarele aspecte:
Lipsa fondurilor necesare realizarii masurilor pentru normalizarea conditiilor de munca stabilite in planurile anuale de cheltuieli;
Nemultumiri privind efectuarea controalelor medicale contra cost in timp ce unitatile platesc contributia de asigurari de sanatate;
Lipsa medicilor de medicina muncii care sa asigure serviciul medical de intreprindere;
Dificultatea efectuarii evaluarii riscurilor existente la locurile de munca din cauza lipsei de evaluatori autorizati;
Pregatirea insuficienta a reprezentantilor sindicali, ai salariatilor in domeniu securitatii si sanatatii in munca.
Lipsa colaborarii intre conducatorii compartimentelor PM si conducatorii unitatilor in ceea ce priveste asigurarea fondurilor pentru realizarea unor cerinte de securitate si sanatate;
Implicarea scazuta a salariatilor la elaborarea si aplicarea deciziei in domeniul securitatii muncii;
Lipsa aparaturii necesare pentru determinarea nivelului anumitor noxe existente la locurile de munca.
Mediatizarea campaniei s-a facut sub diferite forme cum ar fi:
Articole in presa locala ( in 26 de judete );
Articole in reviste de specialitate - REVISTA OBIECTIV;
Interviuri la diverse posturi de televiziune locale ( 14 judete ANTENA 1, PRO TV etc. ) ;
Interviuri la diverse posturi de radio locale (13 judete ).
In urma dezbaterilor care au avut loc s-a desprins concluzia ca un management bun al mediului de munca si al fortei de munca este nu numai o necesitate, o cerinta sociala, dar si o afacere rentabila, impunindu-se, cu prioritate urmatoarele masuri, stabilite de altfel si de legislatia in vigoare, pentru prevenirea imbolnavirilor profesionale.
1.Masuri tehnico-organizatorice
Eliminarea noxelor profesionale din procesul tehnologic prin inlocuire cu altele mai putin nocive sau inofensive;
Izolarea aparaturii si a proceselor tehnologice generatoare de conditii deosebite cu scopul de a reduce numarul angajatilor expusi la risc;
Organizarea ergonomica a locului de munca;
Reducerea efortului fizic si/sau neuropsihic;
Reducerea dupa caz a duratei zilei de lucru sau a duratei expunerii la noxe;
Diminuarea contactului direct cu factorii de risc profesionali foarte periculosi;
Aplicarea de masuri tehnice si organizatorice adecvate factorilor de risc existenti cu scopul prevenirii aparitiei acestora in cantitati agresive in mediul de munca;
Instruirea si perfectionarea periodica a angajatilor in cunoasterea riscurilor si a masurilor de protectie aplicate, inclusiv supravegherea si controlul respectarii acestora;
Asigurarea consumarii alimentelor, in timpul pauzelor de masa, in afara locurilor de munca poluate, in locuri igienizate;
Asigurarea dotarii cu vestiare, spalatoare si dusuri pentru decontaminarea prin igiena corporala la sfirsitul muncii, la locurile de munca cu substante chimice, praf industrial, factori biologici infectiosi, temperatura ridicata sau scazuta;
Asigurarea de materiale sanitare gratuite cu caracter de protectia muncii la locurile de munca functie de factorii de risc existenti;
Asigurarea echipamentelor de protectie individuala.
2.Masuri medicale
Cunoasterea si monitorizarea factorilor de risc profesional existenti, triajul medical de la angajare a candidatilor prin depistarea eventualelor contraindicatii medicale la locurile concrete de munca, tinind seama de factorii de risc, solicitarile fizice si neuropsihice, starea de sanatate fizica si mentala a acestora;
Controlul medical profilactic de medicina muncii in perioada de adaptare si periodic a angajatilor in vederea depistarii fenomenelor de neadaptare si contraindicatii medicale eventuale nedepistabile la angajare sau aparute ulterior si a modificarilor patologice cauzate da factorii de risc de la locul de munca;
Educarea angajatilor care lucreaza la locuri de munca cu risc, din punct de vedere sanitar.
