PROBLEME IN CARE SE FOLOSESC FORMULELE DE CALCUL A ARIEI UNOR SUPRAFETE PLANE Probleme in rezolvarea carora se folosesc formulele de calcul a ariei unor suprafete plane Cap. 1 Introducere Printre cele mai vechi stiinte se numara desigur geometria. Dar ce probleme au fost puse atunci in indepartata antichitate, pe care sa cladit treptat aceasta stiinta? Pentru raspuns sa parcurgem randurile scrise de parintele istoriei – cum l-a numit Marcus Tullio Cicero(sec I i.Hr) –Herodot(sec 5 i.Hr). “Preotii povesteau ca (prin sec al XIII-lea i.Hr) unul dintre regii vechiului egipt a impartit tara intre toti egiptenii capatand fiecare o portiune dreptunghiulara, egala, de pamant, prin aceasta el a creat pentru sine venituri cerand sa fie platit anual ,un anumit impozit. Daca raul Nil rupea o parte a unei parcele oarecare, proprietarul ei se prezenta la rege si anunta cele intamplate. Regele trimitea cativa oameni pentru a controla si masura cu cat s-a micsorat parcela respectiva (dar si pentru a reconstitui hotarele acoperite de malul revarsarilor-cum a mentionat Proclos (sec 5)), pentru ca in viitor prprietarul ei sa plateasca totusi corespunzator impozitul cuvenit. Mi se pare ca aceasta a fost originea geometriei…” Este evident ca aceasta relatare atesta caracterul-de preferinta practic-al primelor cunostinte geometrice si da o explicatie a denumirii acestei discipline “masuratoare a pamantului”, terminologie propusa de Arhytas si Platon (sec 4 i.Hr). Cap. 2 Formule pentru calculul ariilor Aria triunghiului Notatii: a,b,c-lungimile laturilor; p-semiperimetrul; ha ,hb ,hc-lungimea inaltimilor din A,B,C; r-raza cercului inscris; R-raza cercului circumscris; ra ,rb ,rc-razele cercurilor exinscrise; S-aria. S=a∙ha/2 (definitie) S=a∙b∙sinC S=a2∙sinB∙sinC/2∙a∙sinA (si analoagele) S= (Heron) S=p∙r S= S=(p-a)∙ra (si analoagele) S=rarbrc S=p1∙R (p1-este semiperimetrul triunghiului artic) Proprietatea de aditivitate: In ΔABC daca m(AB) si K atunci K ARIA PATRULATERULUI CONVEX Notatii generale: a,b,c,d-lungimile laturilor; d1,d2-lungimile diagonalelor; -masura unghiului format de diagonale; h-lungimea inaltimii(unde este cazul); S-aria Definitie SABCD=SABC+SADC=SABD=SBCD Din definitie alicand teorema de aditivitate a ariilor shi formula 2 pentru aria triunghiului se obtine formula generala: S=d1∙d2∙sin/2, de unde se obtine pentru patrulaterul ortodiagonal S=d1∙d2/2 ARIA PARALELOGRAMULUI S=a∙ha=b∙hb ; S=a∙b∙sinB S=a∙b S=d2∙sin/2 ARIA ROMBULUI S=a∙h S=a2∙sin u unde u={m(), m()} S=d1∙d2/2 ARIA TRAPEZULUI S=(B+b)∙h/2 unde B,b sunt lungimile bazelor trapezului ARIA UNUI PATRULATER INSCRIPTIBIL S= unde p este semiperimetrul patrulaterului Cap.3 PROBLEME REZOLVATE Prob.1 In DABC avem AB=20cm si lungimile medianelor AA1 respectiv BB1 sunt 24cm si 18 cm. Sa se calculeze aria DABC. Blaluca-Geometrie plana A B1
G B C A1 Se da: DABC [AA1] si [BB1] mediane AB=20cm AA1=24cm BB1=18cm AA1BB1={G} Se cere: ABC=? Rezolvare: DABG=∙∂DABA1=∙∂ΔABC= AG=∙AA1AG=16cm BG=∙BB!BG=12cm ∂ΔABG=∂ΔABG==96(cm2) ∂ΔABC=3∙96cm2=288cm2 Obs.Din Calculul masurilor laturilor ΔABG rezulta ca el este dreptunghic in G deci ∂ΔABC=c1∙c2/2=16∙12/2=96cm2 GENERALIZARE: Se utilizeaza acelasi rationament daca AB=a, AA1=x, BB1=y AG=2/3∙x, BG=2/3∙y. Prob.2 Se da ΔABC oarecare si fie M mijlocul laturii [BC]. Fie N simetricul punctului A fata de M, iar P si Q simetricele punctului N fata de B si respectiv BC Sa se arate ca: a)punctele A, P si Q sunt coliniare b)poligoanele ACBP, ANP, QBNC sunt echivalente c)patrulaterul NMQC are aceasi arie ca si triunghiul ABC d)aria triunghiului ANP este dublul ariei triunghiului ABC Balauca-Geometrie plana P A Q B M D C N Ip. ΔABC C: A,P,Q coliniare M mijlocul lui BC ACBP, ANP, QBNC sunt echivalente SM(A)=N ∂NMQC=∂ABC SB(N)=P ∂ANP=2∂ABC SBC(N)=Q Demonstratie: 1.AM=MN Din 1 si 2 MB linie mijlocie in ΔANP BM paralel cu AP 11 2.BP=BN Din 3 si 4 MC linie mijlocie in ΔANQ MC paralel cu AQ 21 3.AM=MN 4.SBC(N)=Q Din 11 si 21 conform postulatului lui Euclid prin A se duce o singura paralela la BC P,A,Q sunt coliniare b) 1.AM=MN Din 1 si 2 ANBC paralelogram 2.BM=MC 3.AC paralel cu BP Din 3 si 4 PACB paralelogram 4.PA paralel cu BC (din a) ∂ACBP=BC∙QD ∂ANP=PA∙NQ/2=2BC∙2∙QD/2=BC∙QD=∂ACBP QNBC∂BQCN=BC∙QN/2=BC∙2QD/2∂ACBP=∂ANP=∂BQCN c) ∂NMQC=MC∙NQ/2==BC∙QD/2=∂ABC d)∂ANP=AP∙NQ/2=BC∙2QD/2=2∂ABC Prob.3 Daca in triunghiul ABC, AD si AM sun bisectoare respectiv mediana sa se arate ca d(M,AC)∙DC=d(M,AB)∙DB unde D,M BC. Balauca-geometrie plana A F E C B D M Ip: ΔABC AM mediana AD bisectoarea BAC C: d(M,AC)∙DC=d(M,AB)∙DB Demonstratie: M mijlocul lui BC∂ABM=∂AMC
AD bisectoare d(M,AC)∙DB=d(M,AB)∙DC Prob.4 Fie patratul ABCD si M(AB), iar E si F proiectiile varfurilor B respectiv D pe CM. Daca BE=72cm si DF=96cm calculati: Dan Branzei-Matemetica in concursurile scolare daca |AB|=120cm M A B F E F D C Se da:ABCD patrat Se cere: |BM|/|MA|=? M(AB) ∂BEDF/∂ABCD=? BEMC DFMC DF=96 BE=72 Rezolvare: ∂ΔDCM/∂MBC==DF/BE=== 1)= 2)∂MBCD= 3)∂MBC= Din 1,2,3 Daca AB=120cmMB= F.PMC2=MB2+BC2 BE inaltime in ΔMBC(m)(cm) MB2=ME∙MC8100=ME∙150 ME=8100/150=54cm DF∙MC=DC∙BC DF==96cm FC2=DC2-DF2FC2=1202-962=24∙146=4∙6∙6∙36 EF=150-(72+54)=150-126=24cm ∂BEDF=(cm2)
Prob.5 Utilizand figurile urmatoare dati doua demonstratii prin arii ale teoremei lui Pitagora. G. Turcitu-Geometrie plana D c P b C D b C a c a b N c a aa a a a Q b E A b M c B A c B SOLUTIE 1 Ip ABCD patrat AM=BN=PC=DQ=b QM=MN=PN=QP=a AQ=MB=CN=DP=c C b2+c2=a2 Demonstratie: 1.AM=CP=DQ=BN=b 2.MB=NC=PD=QA=c Din 1 si 2 pe baza cazului de congruenta cateta-catetaΔAMQ≡ΔBNM≡ΔCPN≡ΔPDQ ∂ΔAMQ=∂ΔBNM=∂ΔCPN=∂ΔPDQ= ∂MNPQ=a2 ∂ABCD=∂MNPQ+4∂AMQ=a2+=a2+2bc (b+c)2=a2+2bcb2+c2=a2 SOLUTIE 2 Ip ABCD trapez dreptunghic AB paralel cu DC, m EAD DC=AE=b, DE=AB=c, CE=EB=a C:a2=b2+c2 Demonstratie: ADAB, AB paralel cu DC 1.AB=DE=c 2.DC=AE=b 3.mD=mA= Din 1,2,3 ΔABE≡ΔDEC[EC]≡[EB], m≡mABEm si CE=EB ∂ABCD= ∂ABCD=2∂ABE+∂BEC=2∙ Prob.6 Dintre toate triunghiurile ABC de laturi AB=c si AC=b, sa se determine cel de arie maxima. Prob 23/130 G. Turcitu-Geometrie plana Demonstratie: ∂ΔABC= ∂ΔABC este maximasinA=maxim Triunghiul de arie maxima este triunghiul dreptunghic in A Prob.7 Sa se demonstreze teorema bisectoarei folosind ariile. Prob47 G. Turcitu-Geometrie plana A B D A1 C Ip: ΔABC [AA1 bisectoarea ADBC, A1, D(BC) C: Demonstratie: 1.∂ΔABA1= 2.∂AA1C= Din 1 si 2 Prob.8 In triunghiul echilateral ABC cu inaltimile AD si BE si ortocentrul H. Demonstrati ca aria ABH este egala cu aria HDCE. A E:12517-GM 3/2003 pagina 133 A E H B D C Ip:ABC triunghi echilateral ADBC BEAC ADBE={H} C:Aria ABH=ariaHDCE Demonstratie: In triunghul echilateral ortocentrul coincide cu centrul de greutate al triunghiului. ∂HDCE=∂ADC-∂AHE ΔAHE≡ΔBHD1. 2.AH=BH 3.≡ Din 1, 2 si 311.∂AHE=∂BHD 21.∂ΔABD=∂ΔADC Din 11 si 21∂ABD-∂AHD=∂ADC-∂BHD∂ABH=∂HDEC Rasplata dispretuitoare Euclides, fire modesta si generoasa, dispretuia totusi interesul exagerat pe care-l manifestau unii pentru utilitatea practica a geometriei pentru obtinerea unor foloase immediate din studiul acesteia. In legatura cu acest fapt, Ioannes Stabaeos a scris urmatorul episod: Cineva care a inceput sa studieze geometria in scoala lui Euclides, dupa ce a invatat prima teorema, l-a intrebat: “Dar ce folos voi avea eu invatand aceste lucruri?”. Atunci Euclides si-a chemat sclavul si i-a zis: “Da-i acestuia 3 oboli, fiindca el vrea sa castige din ceea ce invata!” Bibliografie: V. Barbulescu – Caleidoscop matemetic – Ed. “Petrion” – Buc 1996 Arthur Balauca, Ioan Ticala – Geometrie plana – Ed. “Remos” -Chisinau 1995 Dan Branzei – Matematica in concursurile scolare 2000 – Ed. “Paralela 45” – 2000 George Turcitu – Geometrie plana clasele VI-VII – Ed. “Radical” – 1995 Colectia Gazeta Matematica