GAUSS,Carl Friedrich
-descoperitorul geometriei neeuclidiene hiperbolice-
Nascut la 30 aprilie 1777 in localitatea Braunscweig, landul german Saxonia Inferioara, intr-o familie de oraseni destul de instariti, isi uimise dascalul primilor ani ai scolii primare prin rapiditatea neobisnuita de a rezolva mintal calcule aritmetice complicate.Cu mare usurinta a terminat si cursul liceal.Din 1795 pana la 1798, la Universitatea din Gottingen, a studiat matematcile, astronomia, geodezia, fizica(cu ramurile magnetism, elctro-magnetica,optica).In doar trei ani si-a sustinut toate examenele.
Ducele Carol de Braunschweig(1735-1806) l-a luat pe tanarul si talentatul absolvent, creandu-i conditii de a se ocupa de elaborarea unui talent de teoria numerelor, dezvoltand teza sa de doctorat pe care a sustinut-o in anul 1799.Lucrarea a finalizat-o in 1800, iar in anul urmator o editeaza la Leipzig.In cuprinsul studiilor aritmetice a expus teoria numerelor intregi, cunoscuta sub denumirea de intregii lui Gauss.
Dovedindu-se a fi nu doar un matematician de mare valoare, ci si un astronom de mare competenta, a fost numit concomitent director ai Observatorului din Gottingen si detinatorul catedrei de Astronomie a Universitatii din orasul mentionat, in anul 1807.
Peste doi ani, a reusit sa scrie o cuprinzatoare carte despre corpurile ceresti, lucrare care i-a adus o reputatie stiintifica europeana.Intre alte realizari in materie de matematica cosmica se numara si calcularea traiectoriei asteroidului Ceres(intaiul obiect de acest gen observat de astronomi).Tot Gauss a efectuat in perioada 1821-1824 masuratoarea unui fragment de arc al unuia dintre maridianele globului pamantesc, intre orasele Gottingen si Altona.
Foarte importante au fost si contributiile sale in domeniul fizicii, ramura magnetismului.
In anul 1823 a inventat instrumentul utilizabil pentru masurarea intensitatii campurilor magnetice-magnetometrul.Peste inca sapte ani a mai realizat in acest domeniu o premiera stiintifica fundamentarea matematica a magnetismului terestru.Cercetarile sale privind cunoasterea magnetismului au fost atat de numeroase, incat au umplut paginile a nu mai putin de sase volume, fiecare la randul sau insumand mai multe mii de pagini.
Tot el a definit (1831( sistemul absolut de unitati milimetru, miligram, secunda, iar in 1836, pe temeiul acestor trei elemente teoretice, a exprimat intensitatea campului magnetic al planetei noastre in functie de cele trei unitati fundamentale enuntate mai sus.
S-a remarcat si in domeniul electricitatii, fiind cel dintai care a observat si semnalat posibilitatea transmiterii de semnale cu ajutorul curentului galvanic.
Nu in ultimul rand, pe eschierul valorilor stiintifice se situeaza contributiile sale in domeniul mecanicii, ramura in care a formulat principalul minimei restrangeri, una dintre legile fundamentale ale acestei sectiuni a fizicii.
A incetat din viata, in data de 23 februarie 1855, in orasul universitar in care a profesat,Gottingen.
