TENDINTE IN EVOLUTIA COMERTULUI CU AMANUNTUL

PE PLAN MONDIAL

  39738utg43pry5p

  39738utg43pry5p

  39738utg43pry5p

 

1. INTRODUCERE tr738u9343prry

 

 

Evolutia de ansamblu a economiei mondiale, scoate in evidenta ca, peste tot in lume, comertul, in general, si comertul cu amanuntul, in special, a devenit, in mod progresiv, un sector economic foarte dinamic, aparatul comercial cunoscand profunde mutatii pe toate planurile: metode de vanzare, forme de distributie, repartitie geografica a managementului intreprinderilor. De asemenea, se constata ca respectiva activitate – comertul cu amanuntul – ca ultima veriga a lantului care duce pe producator spre consumatori, este foarte sensibil si vulnerabil la evolutia mediului ambiant, dovedind insa o mare capacitate de a se adapta la noile conditii ale pietei.

In cadrul circuitului comercial al produselor, un rol important revine comertului cu amanuntul, ca veriga intermediara in fluxul relatiilor producator – consumator. Cunoasterea multiplelor aspecte pe care le ridica ansamblul proceselor ce dau profilul acestei activitati, ofera atat orientarea , cat si instrumentul de actiune de care au nevoie intreprinderile din domeniul circulatiei marfurilor.

Comertul cu amanuntul reprezinta o forma a circulatiei marfurilor a carei functie consta in a cumpara marfuri pentru a le revinde consumatorilor sau utilizatorilor finali, in cantitati mici si in stare de a fi intrebuintate.

Economia moderna a generat insa noi exigente fata de comertul cu amanuntul, determinandu-l ca fata si alaturi de vanzarea propriu-zisa, sa includa in preocuparile sale ti realizarea unor servicii care sa conduca la imbunatatirea sistemului de satisfacere a nevoilor consumatorilor sau utilizatorilor finali si implicit la cresterea gradului de satisfactie a acestora. Este vorba atat de servicii pe care le pot realiza insasi comerciantii cu amanuntul, cum ar fi cele de consulting, ajustajul unor produse, cat si de o serie de servicii ce sunt asigurate impreuna cu alte unitati de specialitate cum sunt cele privind asigurarea transportului marfurilor la domiciliul consumatorului, instalarea si garantie postcumparare, asistenta sociala, diverse servicii personale.

 

 

II. FACTORII DE INFLUENTA A EVOLUTIEI COMERTULUI CU AMANUNTUL PE PLAN MONDIAL

 

Un studiu realizat in anul 1987, de catre o comisie de specialitate a ONU, preciza, cu privire la activitatile de comert, cateva aspecte deosebit de importante care pot reprezenta adevaratele elemente cadru pentru urmarirea evolutiei comertului cu amanuntul in preajma anilor 2000. Dintre acestea, un interes deosebit, prezinta:

• recunoastere rolului comertului ca determinant in evolutia economica a diferitelor tari;

• dinamizarea puternica a comertului de catre tehnica electronica si indeosebi de cea informativa, ce va favoriza modalitati rapide de informare si plata, in raporturile sale cu cumparatorii;

• penetrarea informaticii va modifica gestiunea functiilor vanzarii;

• cartile de credit vor modifica sistemul de raporturi atat cu cumparatorii cat si cu sistemele bancare;

• comertul cu amanuntul va cunoaste puternice influente din partea unor revolutii geografice atat de ordin tehnologic cat si de ordin politic;

• influente care vor modifica concomitent, circuitele economice si fluxurile de cumparatori;

• formele de organizare ale ansamblului de activitati ce dau profilul de organizare ale comertului cu amanuntul se vor caracteriza prin ritmuri rapide, atat sub aspectul evolutiei, cat si sub aspectul conducerii acestora;

• atributiile asa-zise “generaliste” vor cunoaste un ritm mai slab de dezvoltare.

Comertul cu amanuntul a fost puternic influentat, in ceea ce priveste evolutia sa, de o multitudine de fenomene, fiecare dintre acestea punandu-si amprenta pe anumite laturi ale acestuia. Asemenea fenomene impartite in doua categorii:

• unele care tin de cumparator;

• altele generate de insasi activitatea comerciala.

 

In ceea ce priveste influentele care vin din partea cumparatorilor, ele sunt generate de mutatiile intervenite in structura pe varste a populatiei, in cresterea puterii de cumparare si in transformarile continue care intervin in modul de viata.

Modificarea structurii pe varste a populatiei genereaza, indeosebi, prin gusturile si inovatiile fiecarei categorii de consumatori, in mod continuu, noi exigente cu privire la evolutia comertului, in sensul modernizarii sale sub toate formele.

Sporirea puterii de cumparare favorizeaza evolutia comertului cu amanuntul, atat prin redimensionarea si restructurarea nevoilor de consum ale populatiei cat si prin disponibilizarea si facilitarea unor cai de satisfacere a nevoilor respective.

In ceea ce priveste transformarile intervenite in modul de viata, acestea au la randul lor multiple influente asupra evolutiei de perspectiva a comertului cu amanuntul. Trebuie avut in vedere:

• urbanizarea crescanda a mediului rural,

• aparitia unor orasele satelit in preajma marilor aglomeratii urbane etc.

fenomene care genereaza o noua orientare a relatiei comerciale stabile cat si necesitatea apelarii la noi metode de vanzare pentru acoperirea unor astfel de zone.

Referitor la fenomenele generate de insusi sistemul de distributie al marfurilor, de subliniat ca acestea pot fi grupate, la randul lor in:

• fenomene de ordin managerial;

• fenomene de ordin material;

• fenomene de ordin comercial.

 

Aspectele de ordin managerial au in vedere penetrarea si extinderea continua, in cadrul comertului cu amanuntul, a unor metode moderne de gestiune a stocurilor, a noi sisteme de aprovizionare, precum si influenta puternica a informaticii de activitate manageriala.

Pe plan material, fenomenele se refera la:

• imbunatatirea sistemelor si mijloacelor de transport;

• mecanizarea si automatizarea manipularii de marfuri;

• aparitia de noi materiale si tipuri de ambalare a marfurilor, care permit tehnologii moderne de prezentare si etalare a marfurilor si chiar de vanzare a produselor.

Fenomenele de ordin comercial, ca factor de influenta au in vedere trecerea la aplicarea pe scara larga a tehnicilor de marketing, realizarea diferitelor studii de piata si de motivatie, in vederea cunoasterii si atragerii clientilor, perfectionarea sistemului de prezentare a marfurilor, utilizarea design-ului si merchandising-ului.

 

 

III. TIPOLOGIA TENDINTELOR CONTURATE CU PRIVIRE LA VIITOARELE EVOLUTII ALE COMERTULUI CU AMANUNTUL

 

 

Evolutia de ansamblu a activitatii comertului cu amanuntul va fi marcata de incercarile intreprinderilor de a face fata unui mediu inconjurator in continua transformare. Aceste incercari se vor materializa in dezvoltare si perfectionarea conceptelor manageriale, precum si in promovarea unor noi practici si tehnologii comerciale.

Dezvoltarea si perfectionarea conceptelor manageriale. Aceasta tendinta se va contura ca una dintre cele mai importante tendinte ale viitoarelor evolutii ale comertului cu amanuntul pe plan mondial. Fenomenul va imbraca aspectul unui proces ale carui coordonate vor fi date de diverse preocupari privind perfectionarea modalitatilor de orientare si conducere a activitatii comerciale.

Intre acestea ar putea fi avute in vedere:

• concentrarea conducerii activitatii comerciale;

• scaderea numarului de unitati si cresterea sensibila a suprafetei medii a acestor preocupari pentru crearea continua de noi tipuri de comert;

• internationalizarea unor tipuri de comert si promovarea diferitelor forme de vanzare bazate pe acordurile de franciza.

Concentrarea activitatii comerciale trebuie avuta in vedere atat sub aspectul gradului de independenta si marime a firmelor comerciale, cat si sub forma raporturilor de marime a diferitelor tipuri de unitati gestionate de o firma comerciala. Cu privire la gradul de independenta si marimea firmelor comerciale trebuie subliniat faptul ca in majoritatea tarilor cu o economie dezvoltata, modernizarea activitatii comerciale are loc in cadrul unui proces concentrare a activitatii comerciale prin disparitia a numeroase firme comerciale mici, familiale si consolidarea unor firme comerciale care dispun de mari suprafete de vanzare sau folosesc diverse variante ale comertului fara magazine.

Comertul integrat este cel care va inregistra progresele cele mai rapide. Trebuie subliniat ca este vorba de un nou tip de comert integrat, realizat de intreprinderi ce dispun de mari suprafete comerciale si care combina diverse forme de vanzare.

Scaderea numarului de unitati si cresterea sensibila a suprafetei medii a acestora constituie o alta tendinta in evolutia comertului cu amanuntul. Atat evolutia comertului european, cat si a comertului din America de Nord, s-a caracterizat in ultimele decenii, printr-o diminuare a numarului de unitati marunte si aparitia unor mari suprafete comerciale. Fenomenul de diminuare a numarului de unitati a avut o intensitate mai mare la inceputul intervalului analizat, dupa care in ultimii ani s-a diminuat. El apare ca efect mascat al unor modificari de structura in cadrul retelei comerciale. Respectivul fenomen isi pune amprenta si pe evolutia marimii medii a unitatilor, apreciindu-seca acestea se va dubla intr-un interval de 20-25 de ani.

Promovarea unor practici si tehnologii comerciale. Desfasurandu-si activitatea in conditiile unui cadru de piata deosebit de complex si in continua schimbare, comertul cu amanuntul a fost nevoit sa-si concentreze, concomitent, cautarile si eforturile, pentru a gasi, elabora si adopta noi practici si tehnologii comerciale.

Intre practici le si tehnologiile comerciale care specialistii apreciaza ca se vor constitui in tendinte ale evolutiei comertului cu amanuntul pot fi consemnate in mod deosebit:

• imbunatatirea conceptelor de distributie existente;

• crearea de noi concepte de comercializare a marfurilor;

• integrarea marketingului in practica comerciala cotidiana si diversificarea continua a activitatii comerciale.

Imbunatatirea conceptelor de distributie existente, ca tendinta a evolutiei comertului cu amanuntul, are in vedere cresterea nivelurilor performante ale sistemului sau practicilor existente, prin identificarea si adoptarea unor proceduri si metode care sa aduca la atragerea si permanentizarea a noi contingente de consumatori.

Cea mai importanta tendinta in evolutia practicilor comerciale cu amanuntul, care se va impune in viitor, ca raspuns al comertului la modificarile mediului economico-social, o va constitui crearea de noi concepte de distributie. Acestea au aparut si vor aparea, in continuare, fie ca tipuri derivate din formele existente, fie ca noi creatii menite sa asigure noi modalitatii de comunicare cu comunicare cu consumatorii potentiali. Vor fi create noi tipuri de magazine:

• specializate pe expozitii cu vanzare a articolelor casnice,

• magazine de uzina,

• magazine-depozit,

• drudstore,

care sa practice noile sisteme cat si noile forme de discount.

S-a impus si se va impune, in continuare, ca tendinta si integrarea functionala a practicilor de marketing in activitatea comertului cu amanuntul. Procesul are in vedere, pe langa orientarea integratoare de ansamblu a comertului in evolutia mecanismului de piata si fundamentarea intregii sale dezvoltari pe baze stiintifice, si o serie de elemente specifice, generate de concurenta, care obliga la cunoasterea si satisfacerea diferentiata a fiecarui segment de cumparatori.

O latura importanta ce contribuie la conturarea noilor tendinte in evolutia comertului cu amanuntul pe plan mondial o constituie mutatiile care vor interveni in tipologia vanzarilor. Pentru a asigura o mai buna urmarire a tendintelor acestea, ele vor fi structurate cu ajutorul acelorasi grupe pe baza carora a fost analizata anterior tipologia formelor de vanzare, respectiv:

• comertul stabil;

• comertul mobil;

• comertul fara magazine.

Comertul stabil va inregistra, potrivit unor sociologi francezi, cele mai semnificative transformari, conturand tendintele care intr-adevar, vor oglindii necesitatile timpului viitor.

Una din principalele tendinte ce vor aparea in cadrul procesului de vanzare, se refera la asigurarea unor actiuni comerciale de tipul “cumparare-spectacol”. Prin asemenea actiuni firmele comerciale vor incerca sa-si transforme magazinele in centre de atractie ale populatiei, deplasarea la cumparaturi fiind determinata de noua imagine a respectivelor unitati comerciale.

O asemenea imagine va fi creata, prin procese de aclimatizare artificiala, asigurarea unei ambiante specifice sortimentelor de marfuri comercializate, jocuri de ape si lumini etc., ca la un adevarat spectacol astfel incat, cumparatorul sa resimta atmosfera folosirii reale a unui anumit produs.

O a doua tendinta o va constitui – in cadrul comertului cu amanuntul – penetrarea si conturarea unor preocupari cu privire la organizarea diferitelor tipuri de vanzari asa-zise tehnico-informatizate. In cadrul unor asemenea sisteme de comercializare a produselor, o serie de cumparatori va putea fi efectuate de acasa, cumparatorul putand consulta reteaua televiziunii de specialitate, care va asigura gama informatiilor de rigoare cu privire la marca, pret, calitate, mod de utilizare, comparatii si, la cererea cumparatorului, si unele demonstratii. Prin intermediul tehnicilor informative se va asigura preluarea comenzilor, onorarea cu maxima promptitudine a comenzilor respective, precum si plata electronica a contravalorii marfurilor prin intermediul moneticii.

Cea de-a treia tendinta se refera la promovarea unor metode de vanzare practice si rapide. Preocuparile vor consta in folosirea unor metode de vanzare care sa transforme magazinele intr-un fel de sali de expozitie, unde prezentarea produselor va fi cvasiunitara. Asemenea practici au in vedere ca solicitorul, va introduce cartea de credit int5r-unul dintre lectorii magnetici instalati in dreptul produsului expus si dorit, iar la iesirea din fluxul de cumparare se va face plata prin introducerea aceleiasi carti de credit intr-un lector optic, bancar.

Pe langa transformarile avute in vedere referitor la vanzarile din reteaua traditionala de unitati ale comertului stabil, o serie de noi metode de vanzare vor fi introduse in comertul bazat pe automate comerciale. Comertul clasic, realizat prin automate, va asimila noi metode de automate comerciale, avand domenii de exploatare necunoscute pana de curand. Vor aparea automate pentru vanzarea diferitelor articole alimentare, pentru tipuri de gustari si pentru tipuri de programe, destinate calculatoarelor personale.

Comertul mobil va cunoaste si el impactul influentelor generate de mediul inconjurator si de posibilitatile perfectionarii si modernizarii sale oferite de revolutia tehnico-stiintifica.

Intre acestea, cea mai importanta tendinta este aceea de a se trece la realizarea vanzarilor pe baza unui program bine organizat atat sub aspectul itinerarului, cat si sub aspectul orelor de oprire si a timpului de stationare in fiecare dintre punctele stabilite pentru zonele aprovizionate. Se va trece la proiectarea si realizarea unor linii de automatizare care urmeaza un parcurs calculat cu grija, care sa stationeze in locuri dinainte fixate si cu o durata de servire specifica fiecarei localitati. Automagazinele vor practica metoda autoservirii si vor avea stabilit un flux unic.

In cadrul comertului fara magazine, principalele tipuri de comercializare care vor cunoaste mutatii esentiale, sunt vanzarile prin corespondenta si vanzarile electronice. Se remarca astfel trei mari tendinte:

 

1. Prima tendinta are in vedere, pentru cele doua metode de vanzare, o modernizare mai accentuata. Intreprinzatorii incearca sa realizeze acest lucru printr-o extindere a tehnicilor computerizate in procesul de primire al comenzilor, tratarea acestora si pregatirea marfurilor pentru expediere. Se incearca perfectionarea proceselor de vanzare si prin largirea posibilitatilor lingvistice de corespondenta sau de dialog intre diversele firme de specialitate si clientela acestora.

2. O alta tendinta priveste incearca de a se asigura treptat o impletire intre practicile comerciale sau diversele forme de vanzare fara magazine cu sistemele, procedurile si metodelor de vanzare realizate prin intermediul marilor suprafete comerciale din cadrul comertului stabil. Astfel, vanzarea pe baza de catalog a fost introdusa ca forma activa de comercializare a marfurilor in marea majoritate a marilor magazine din Europa si din continentul nord-american.

3. O a treia tendinta consemneaza o intrepatrundere a insasi metodelor de vanzare caracteristice comertului fara magazine, completandu-si si potentandu-se reciproc.

Un exemplu in acest sens, il poate constitui penetrarea tot mai puternica a telematicii (ca metoda de vanzare electronica) in cadrul vanzarilor prin corespondenta, reusindu-se o crestere a operativitatii acestora din urma si o valorificare mai eficienta a valentelor moderne oferite de metoda vanzarilor electronice.

Alaturi de cele doua importante categorii de tendinte care se refera la evolutii de ansamblu a activitatii comertului cu amanuntul si la mutatiile intervenite in tipologia vanzarile, in ultimele decenii au intervenit fenomene interesante cu privire la conectarea activitatii comertului cu amanuntul din fiecare tara la circuitul comercial international, asemenea fenomene definind un pronuntat proces de internationalizare.

Se apreciaza, astfel, ca, date fiind conditiile economice si politice ce caracterizeaza evolutia lumii contemporane, tendinta de internationalizare a comertului cu amanuntul, in general, si cea a comertului specializat, in mod deosebit, se va accentua puternic in viitori ani, devenind o trasatura de profil a comertului interstatal.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

BIBLIOGRAFIE:

 

 

C. Florescu si colectivul	“Marketing”, editura Marker, Bucuresti, 1992.
Dumitru Patriche	“Marketing in economia de piata”, 1992.
Dumitru Patriche	“Economia comerciala”, Bucuresti, 1992.
E. Barat, Gh. Barbu, Gh. Feteanu	“Cartea economistului din comert”, Ed. Oficiul de informare documentare pentru comert interior, Bucuresti, 1980

 

 

 

 

Scriitori romani