TURISM INTERNATIONAL
“Turismul rural, ecologic si cultural in comuna Moeciu”
Turismul rural, ecologic si cultural in comuna Moeciu
Atat in practica turistica internationala, cat si in literatura de specialitate, se constata o indreptare a populatiei oraselor spre recreere catre mediul rural. In acelasi timp se remarca faptul ca formele de turism organizate in mari centre aglomerate, cu programe fixe, rigide, monotone, cu deplasari dintr-un mediu aglomerat in altul (adeseori mai aglomerat si mai trepidant) nu mai satisfac aspiratiile, motivatiile, optiunile turistilor, ale unei insemnate parti din randul populatiei urbane, ca urmare cautarea mediului rural pentru odihna si recreere este o tendinta generala in practica mondiala a turismului si in ultimii ani si in Romania.
Treptat insa, turismul rural a inceput sa fie privit ca o posibilitate concreta de dezvoltare a perimetrelor rurale. Aceasta s-a dovedit a fi o sansa reala pentru zonele rurale defavorizate, dar si pentru toate regiunile rurale: valorificarea unui bogat potential natural si cultural, descongestionarea zonelor turistice aglomerate, imbunatatirea nivelului de trai al populatiei acestor perimetre, stabilizarea fortei de munca locala prin crearea de noi locuri de munca in domeniul serviciilor, constructiilor, cresterea rapida a echipamentelor de cazare datorita cheltuielilor mici necesare dotarii lor, accesul unor categorii sociale defavorizate la aceste oferte de petrecere a concediilor, etc.
Comuna Moeciu – prezentare generala
MOECIU
Comuna Moeciu este situata in centrul tarii, la extremitatea sudica a judetului Brasov, intre masivele Piatra Craiului si Bucegi, in culoarul Rucar-Bran. Aflata la o altitudine cuprinsa intre 800 si 1200 m, ocupa o suprafata de 103,4 km, cu o populatie de 5.575 locuitori si dispune de o suprafata impadurita de 5482 ha.
Aceasta asezare a fost atestata documentar in anul 1405, in cadrul acesteia existand ca monumente istorice de arta si arhitectura: Biserica ortodoxa-romana “Sf. Nicolaie” din sec. XVIII si “Adormirea Maicii Domnului”, din1818.
Comuna Moeciu face parte din unitatea geografica social-economica a localitatilor branene. Este situata la 30 km distanta de resedinta de judet – Brasov –, pe DN 73 si are in componenta sase sate care au fuzionat in 1968: Moeciu de Jos, Moeciu de Sus, Cheia, Drumul Carului, Magura si Pestera. Accesul in Moeciu din Bucuresti pe drumul european E60, distanta intre localitati fiind de 182 km. Accesul pe cale ferata se face folosind reteaua Bucuresti-Brasov (166 km) si Brasov-Zarnesti (cca. 30 km). Cat priveste accesul cu autobuzul, acesta se face din Autogara II-Bartolomeu, plecarile efectuandu-se zilnic, din 30 in 30 de minute, sambata si duminica din ora in ora, desi nu este foarte confortabil si circula cu viteza relativ redusa.
Profilul de baza al comunei este unul agricol, in special zootehnic, si este dat de ocupatiile pastorale ale locuitorilor, de altfel vestiti crescatori ai ovinelor si bovinelor). De-a lungul timpului locuitorii acestei asezari si-au castigat un bun renume cu produsele lactate fabricate din retete stravechi. Comuna este slab industrializata, sectorul de stat fiind reprezentat in trecut de trei societati ce activau in domeniul transportului de calatori, intretinerii pasiunilor si exploatarii fondului forestier.
Clima din zona Moeciu este temperata de depresiune intramontana caracterizata prin veri racoroase si ierni reci. Temperatura medie anuala este de 5°C, iar in zonele vecine se inregistraza valori cuprinse intre 4°C (Rucar), 7°C (Brasov), 8°C (Campulung). In luna iulie, care este cea mai calduroasa din an, temperatura ajunge la 25-27°C, iar in luna ianuarie temperatura variaza intre -10 si -15°C. Zona Moeciu este bogata in precipitatii, numarul mediu al zilelor ploioase fiind de 120 zile/an. In sezonul rece, numarul mediu de zile cu ninsoare este de 60 zile/an, iar grosimea stratului de zapada este de 40-50 cm. Vanturile predominante in zona au o viteza de 3-5 m/s.
Deschiderea depresiunii catre capete conditioneaza permanenta miscare a maselor de aer, inversiunile termice fiind prezente pe vaile adanci ale raurilor. Sunt prezente si brizele de munte-vale. Din analiza factorilor climatici reiese amplitudinea termica redusa, adapost de vanturi puternice, umezeala relativ redusa, strat de zapada bogat si indelungat, insolatie ridicata cu valente turistice deosebite.
Reteaua hidrografica este bogata, caracterizata in general de prezenta cursurilor de apa temporara. Intreg teritoriul se incadreaza in bazinul hidrografic al raului Turcu, afluent al raului Barsa.
Fauna: pe crestele montane cu deosebire in Bucegi si Piatra Craiului turistii pot admira capra neagra. Dintre mamiferele cu valoare cinegetica amintim: ursul, lupul, vulpea, mistretul, veverita, capriorul, rasul, toate fiind ocrotite.
Avifauna este reprezentata de cocosul de munte, acvila de munte, ciocanitoarea, mierla, cinteza, pitigoiul. In apele de munte traiesc pastravi, scobari, clean si boistean.
Flora: altitudinea culoarului incadreaza Moeciul in zona padurilor de fag, care la limita inferioara se afla in amestec cu gorunul iar la partea superioara cu coniferele. Paduri compacte de molid sau in amestec cu fag, brad apar in masivul Leaota, Piatra Craiului, Muntii Bucegi indeosebi in versantii nordici. Ca urmare a popularii indelungate, regiunea a fost puternic despadurita, pajistile si fanetele luand locul codrilor de altadata.
Dintre plantele medicinale care se gasesc in zona sunt: sunatoarea, musetelul, coada soricelului. Pentru iubitorii de zmeura si mure, Moeciu este o destinatie ideala. Nu lipsesc nici livezile de pomi fructiferi: meri, peri, visini, ciresi.
Cadrul natural prezinta particularitati deosebite, datorita imbinarii armonioase a diferitelor forme de relief (munte inalt, platou, forma valurita de-a lungul raurilor si vaIlor ce strabat terenul modelat de o retea hidrografica bogata), toate acestea creand un valoros potential economic si turistic, slab exploatat pana in prezent. Zona montana in care este amplasata comuna Moeciu, intre cele doua parcuri nationale Bucegi si Piatra Craiului, creeaza conditii favorabile organizarii si dezvoltarii turismului rural. Ca puncte de atractie pentru turisti se enumera obiectivele: Pestera Liliecilor, Cheile Moeciului, Prapastiile Magurei, etc.
2. Bogatia cultural-istorica a zonei Bran-Moeciu
Comuna Moeciu pastreaza o instalatie traditionala pentru prelucrarea lanei, o piva, un joagar, o moara, acestea numarandu-se printre putinele piese originale ramase in Romania. Satul Pestera reprezinta un alt punct de atractie prin existenta “Pesterei cu lilieci”. Satul Magura atrage turistii prin casa traditionala Runceanu, construita in totalitate din lemn, in vreme ce satul Simon este o localitate recunoscuta prin portul popular, tesaturi, impletituri din lana si arta cojocaritului.
- Vecinatatea Castelului Bran, precum si toate aceste valori culturale si istorice reprezinta atractive destinatii pentru turistii ce viziteaza zona Bran, iar aceasta nu a fost nici un moment in istorie straina de practicile turismului rural, insa incepand cu anul 1994 aceasta forma de turism a fost aplicata intr-o maniera organizata prin sprijinul Asociatiei nationale de turism rural, ecologic si cultural - ANTREC, in zona Bran – Moeciu activand principala filiala a asociatiei coordonata de Mioara Stoian.
- Muzeul etnografic in aer liber din Bran este amenajat in parcul din vecinatatea Castelului Bran. In acest muzeu au fost aduse si reconstituite unele din cele mai vechi si mai tipice constructii din zona. Deschis pentru public in 1961, muzeul numara in 1981, 14 gospodarii taranesti si instalatii tehnice. Monumentele au fost selectionate si grupate pe baza cercetarilor din 1958-1960.
- Muzeul Vamii, supraveghea trecatoarea care face legatura intre Transilvania si Muntenia. Din 1377-1382 cand a fost construit, pana astazi, el a fost martorul unor evenimente-reper pentru istoria locurilor pentru care, prin pozitia si rangul sau, era pus sa dea seama.
- Jos, in vale, la baza stancii, odihneste simbolic inima Reginei Maria, semn al pretuirii de care Branul si branenii s-au bucurat in anii de glorie ai monarhiei romanesti.
- Case memoriale din zona Bran
{ Sextil Puscariu (1877-1948) – lingvist, filolog si istoric literar, membru al Academiei Romane
{ Dr. Aurel Stoian (1866-1972) – Presedintele Consiliului National Romanesc din Bran, semnatar al actului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, medic, edil si primar al localitatii Bran.
{ Dr. Iosif Puscariu (1889-1965) – Fondator al Spitalului de Ochi din Brasov
{ Profesor Doctor Docent Liviu Popovici (1927-1994) – om de stiinta si neurolog de renume mondial, membru al Academiei de Stiinte Medicale.
{ Profesor Doctor Docent Valeriu Lucian Bologa (1892-1971) titan al istoriei medicinei si membru al unui numar de 23 de societati si academii de stiinte, legat de Bran prin origine si iubire.
{ Profesor Universitar Dr. Aron Petric (1915-1981) – decan al Facultatii de Istorie din Bucuresti, cercetator si dascal de exceptie, fiu al Branului.
Principalele targuri si sarbatori din zona Bran
1 ianuarie – obiceiul sorcovitului
martie, aprilie – obiceiuri legate de sarbatoarea Invierii Domnului
martie – urcarea oilor la munte
25 aprilie – masurarea laptelui, alegerea celui mai bun crescator de animale
24 iunie – Olimpiada de vara Sirnea
20 iulie – Santilie
25-26 iulie – Targul de vara de la Moeciu
9 august – Sf. Pantelimon
august – Nedeeia muntilor (Fundata)
25 octombrie – Focul lui Sumedru
octombrie - ravasitul oilor
8 noiembrie – targul de Sf. Arhangheli Mihail si Gavril
24 decembrie – colindatul – Buna dimineata la Mos Ajun
25 decembrie – Sarbatoarea Craciunului
31 decembrie – revelion
3. Circulatia turistica in cadrul unitatilor de cazare
Majoritatea locurilor de cazare din cadrul turismului rural practicat in zona Moeciu, asemeni intregii zone a Branului, apartin pensiunilor incadrate agentiei Bran-Imex. Acestea reprezinta, de altfel, cea mai reprezentativa forma de cazare pentru turismul rural. De la infiintarea agentiei, numarul turistilor care au apelat la serviciile de cazare si masa oferite de pensiunile acesteia a crescut din ce in ce mai mult, o data cu cresterea numarului gospodariilor ce fac parte din agentie.
In tabelul III.1. prezentam situatia statistica a turistilor cazati in pensiunile Bran-Imex si in fermele agroturistice, pentru a ilustra cresterea semnificativa a numarului lor, in paralel cu cresterea numarului pensiunilor ce colaboreaza cu agentia Bran-Imex pentru oferirea serviciilor de cazare si masa.
Tabel III.1. Numarul turistilor in turismul rural - zona Bran-Moeciu (1998-2000)
An |
Tip echipament |
Turisti cazati
Romani Straini |
Total turisti |
1998 |
Pensiuni turistice |
1316
|
4303 |
1999 |
Pensiuni turistice |
1548
|
4579 |
2000 |
Pensiuni turistice
Ferme agroturistice |
1624 171
|
4838
1045 |
Sursa: Bran-Imex (2001)
In anul 1998 au fost cazati in pensiunile turistice din zona Bran-Moeciu un total de 4303 turisti din care 2987 romani si 1316 straini Media sejurului a fost de 2 zile in trimestrele I, II si IV si de 6 zile in trimestrul III, aceasta medie ramanand valabila si pentru anii urmatori (1999, 2000).
In anul 1999, ca urmare a cresterii numarului de locuri in pensiunile turistice, a crescut si numarul de turisti, acesta ajungand la 4579 (3031 romani si 1548 straini), cu 6,41% mai mare decat in anul precedent.
In anul 2000 se observa modificari in totalul turistilor cazati in pensiuni – 3214 romani si 1624 straini, ambele categorii cunoscand cresteri, iar in cadrul fermelor agroturistice au fost cazati in total 1045 turisti (874 turisti romani si 171 turisti straini).
Dupa 1998, fluxul de turisti a inceput sa creasca si sa nu mai fie concentrat doar in trimestrul III, ci si in trimestrele I si IV cand satele din zona Bran-Moeciu sunt solicitate pentru diversele manifestari traditionale.
Tabel III.2. Ponderea in timp a numarului de turisti cazati in pensiunile turistice din zona Bran-Moeciu (1998-2000)
An |
Romani |
% |
Straini |
% |
Total turisti |
% |
1998 |
2987 |
- |
1316 |
- |
4303 |
- |
1999 |
3031 |
+ 1,47 (‘99/’98) |
1548 |
+ 17,63 (‘99/’98) |
4579 |
+ 6,41 |
2000 |
3214 |
+ 6,03 (‘00/’99) |
1624 |
+ 4,9 (‘00/’99) |
4838 |
+ 5,65 |
Sursa: Bran-Imex (2001)
Numarul turistilor romani si straini cazati in pensiunile turistice, ca urmare a cresterii numarului unitatilor de cazare, a cunoscut o crestere continua in perioada 1998-2000. Astfel, ponderea in 1999 a numarului de turisti cazati in pensiuni turistice (fata de 1998) a crescut cu 6,41% (cresterea mai mare a cunoscut-o numarul turistilor straini cazati), iar in 2000 cresterea a fost de 5,65%, numarul turistilor straini cazati in pensiuni fiind in crestere, dar nu atat de semnificativa ca in anul precedent. In 2000 o crestere semnificativa a cunoscut numarul turistilor romani cazati in pensiunile din zona Bran-Moeciu – 6,03%.
Tabel III.3. Evolutia numarului pensiunilor din zona Bran-Moeciu in perioada 1998-2000
Localitatea |
1998 |
1999 |
% ‘99/’98 |
2000 |
% ‘00/’99 |
Moeciu-Cheia |
4 |
6 |
+ 50 |
11 |
+ 83,3 |
Moeciu de Jos |
21 |
34 |
+ 61,9 |
41 |
+ 20,6 |
Predelut |
2 |
6 |
+ 200 |
14 |
+ 133,3 |
Moeciu |
4 |
6 |
+ 50 |
24 |
+ 300 |
Bran Poarta |
1 |
4 |
+ 300 |
9 |
+ 125 |
Bran |
24 |
23 |
- 4,16 |
41 |
+ 78,3 |
Sohodol |
- |
3 |
+ 300 |
13 |
+ 333,3 |
Simon |
5 |
12 |
+ 140 |
19 |
+ 58,3 |
Poarta |
4 |
6 |
+ 50 |
17 |
+ 183,3 |
Sirnea |
3 |
2 |
- 33,3 |
12 |
+ 500 |
Pestera |
1 |
1 |
0 |
3 |
+ 200 |
TOTAL |
69 |
103 |
+49,27 |
204 |
+ 98,06 |
Sursa: Bran-Imex (2001)
Tabel III.4. Evolutia numarului locurilor de cazare din zona Bran-Moeciu (1998-2000)
