Procesul de selectie a Resurselor Umane 4.4.1. Definirea si rolul interviului initial Interviul initial de alegere este realizat, in unele cazuri, inainte ca solicitantul sa completeze formularele de cerere ale unui post, cu scopul de a vedea daca acesta are sanse de a fi ales pentru postul disponibil. In situatia interviului se pun intrebari asupra unor chestiuni pe baza carora sa se determine in ce masura candidatul indeplineste unele cerinte si candidatii pentru a realiza sarcinile functiei oferite. Aspectele abordate in contextul unui asemenea interviu privesc: Interesul solicitantului pentru functie. Locul de munca oferit. Plata asteptata. Disponibilitatea pentru munca. Calificarea minima necesara. Eventualele aspecte specifice. Pe baza raspunsurilor primite, solicitantii sunt evaluati pentru a determina daca sunt acceptabili pentru a participa in continuare la procesul de selectie. Astfel spus, inca din aceasta faza, unii candidati pot fi eliminati. 4.4.2. Formularul de cerere pentru angajare Completarea acestui formular se face de catre solicitantii acceptati dupa interviul initial. Aceasta serveste unor scopuri variate: Inregistrarea solicitantilor ce doresc sa ocupe o anumita functie. Baza de pornire si realizare a interviului. Serveste cercetarii eficientei procesului de selectie si a altor probleme de personal. Cu alte cuvinte, formularul de angajare este chiar C.V.-ul un standard al angajatorului. Va avea structura unui C.V. clasic, dar in ordinea, forma si stilul preferate de catre angajator. In general formularele de cerere de angajare pot cuprinde aspecte ce privesc datele personale , starea civila, adresa, informatii asupra sotului, sotiei, pregatirea, scoli absolvite, referinte pentru angajare, etc. 4.4.3. C.V.-ul: definire, tipologie Punctul de plecare in orice proces de selectie a C.V.-ul. El mediaza de regula intrevederea intre cel care isi ofera serviciile si reprezentantii firmei care, ulterior, vor realiza interviul de selectie. C.V.-ul este considerat ca unul dintre cele mai la indemana metode de evaluare fiind bazat pe informatii biografice. Cu alte cuvinte, C.V.-ul este un document, prin care cel ce selectioneaza se convinge ca posibilul, potentialul angajat este persoana cea mai potrivita pentru postul vacant. Din perspectiva candidatului, conceperea unui C.V. echivaleaza cu pregatirea unui memoriu asupra activitatii sale anterioare si a modului actual de existenta. C.V.-ul trebuie sa contina date obiective si concrete privind starea civila, formatia profesionala, experienta in domeniul de activitate, specific postului, posturile detinute anterior. Aici se mentioneaza cunostintele particulare, ca de exemplu cunoasterea, unei sau mai multor limbi straine, utilizarea calculatorului, detinerea unui permis de conducere. De asemenea sunt mentionate si hobby-urile aspecte ce exprima activitatile extraprofesionale. 4.4.4. Tipologia C.V.-urilor in cadrul unui C.V. trebuie sa fie incluse informatiile care au importanta in ceea ce priveste obtinerea carierei, iar cele care nu au insemnatate sa fie minimizate. Acest lucru se poate face optand tipul de C.V. favorabil. Boree si Thill propun patru clase: cronologic, functional, tinta, electronic. C.V.-ul cronologic: Este cel mai traditional mod de organizare a C.V.-ul. La fiecare post trebuie mentionate responsabilitatile si realizarile, evidentiindu-se cel mai recent post. Abordarea cronologica este recomandata persoanelor cu o bogata experienta in munca si care doresc sa evolueze in aceeasi cariera. C.V.-ul functional: aici se accentueaza domeniile de competenta prin alcatuirea unei liste de realizari si identificarea ulterioara a angajatorilor si a experientei academice in sectiuni subordonate. C.V.-ul tinta: C.V.-ul tinta, doreste sa atraga atentia asupra a ceea ce poate persoana sa faca pentru un anumit angajator pe un anumit post. Imediat dupa declararea obiectivelor de cariera, se insiruie capacitatile detinute care sunt relevante pentru acel post si realizarile curente. C.V.-ul electronic: Un scanner anexat unui P.C. poate citi C.V.-ul. P.C.-urile, citesc si extrag datele personale, aptitudini, educatie, calificari, locuri de munca anterioare. Programul analizarii C.V.-urilor, in functie de criteriile amintite, face o lista de candidati care indeplinesc toate cerintele obligatorii si le clasifica. Calculatorul face aceasta munca mult mai repede decat omul si mult mai sistematic. Metoda este recomandabila cand avem de a face cu un numar mare de candidati. 4.4.5. Scrisoarea de intentie Este indicat ca un C.V. sa fie insotit de o scrisoare de intentie, care nu repeta informatiile continute de acesta. Scrisoarea trebuie sa fie scurta, concisa, si sa aiba un stil direct. In structura sa, sunt incluse: scopul, obiectivele, punctele forte si slabe ale candidatului. Mai pot fi mentionate aspecte cum ar fi salariul actual, motivatia pentru noul serviciu etc. Aceasta scrisoare trebuie adresata intotdeauna unei anumite persoane de aceea este bine sa aflam cui trebuie sa adresam aceasta scrisoare. Cand nu avem aceasta informatie scrisoarea trebuie adresata sefului compartimentului de personal sau directorului de general. Scrisoarea trebuie sa stimuleze interesul cititorului. Stilul exprima personalitatea candidatului fiind necesar sa exprime increderea in sine. Trebuie sa faca dovada interesului fata de firma, organizatie, aratand ca detine informatii despre organizatie. Cu cat se va cunoaste mai mult despre organizatie, cu atat este mai usor sa se dovedeasca modul in care abilitatile candidatului pot fi valoroase pentru organizatie. 4.4.6. Interviul de selectie Scopul interviului este de a obtine informatii despre candidat. Aceste informatii vor face posibila prevederea performantelor viitoare ale candidatului la locul de munca, si compararea candidatilor intre ei. Cu ajutorul lui se proceseaza si evalueaza informatiile obtinute despre candidat, in legatura cu particularitatile postului. C.V., formularul de angajare si scrisoarea de intentie nu sunt suficiente. Informatiile suplimentare si detaliile pot fi obtinute prin intrevederea candidatului. Cateva reguli sunt necesare. Planificarea interviului trebuie sa respecte urmatoarele aspecte: * Candidatul trebuie anuntat unde si cand are loc interviul si cu cine trebuie sa ia legatura. Candidatul trebuie sa aiba o camera linistita unde sa astepte. Intervievatorul trebuie sa fie pus la curent cu programul de intervievare, care trebuie conceput astfel incat sa fie suficient timp pentru candidat. Intervievatorul trebuie sa vada C.V.-ul, scrisoarea de intentie si formularul de inscriere inaintea interviului, pentru a stii ce intrebari sa puna. Controlul interviului este foarte important, acesta presupune cunoasterea informatiilor ce trebuie obtinute, culegerea sistematica a acestora si oprirea cand au fost obtinute. Intervievatorul trebuie sa stie sa conduca interviul, sa nu vorbeasca mai mult de 25% din timpul interviului de fond. Abordarea realista a functiei presupune ca cel care conduce interviul trebuie sa ofere informatii corecte despre postul pentru care se desfasoara selectia, despre organizatie, astfel incat, candidatul sa poata evalua, propriile asteptari la functie, reducandu-se riscul insatisfactiei angajatului. Candidatul trebuie informat la sfarsitul interviului care va fi pasul urmator. Urmarirea integrarii candidatilor ce au fost selectati. 4.4.6.1. Tipuri de interviuri Interviurile se clasifica atat din punct de vedere al structurii, cat si din punct de vedere al numarului de intervievatori. Din punct de vedere al numarului de intervievatori ( T. Bolton, 1996, p 66-68) sunt trei variante: * Michael Armstrong – A Handbook of Personnel Management Practice, 1996, Pag 464-465 Interviul individual – cel mai folosit, obtinandu-se posibilitatea dezvoltarii unei relatii intre intervievat si intervievator. Dar poate aparea lipsa de obiectivitate, tocmai existentei unui singur intervievator, care nu poate fi controlat. Interviul colectiv – intr-o oare care masura, interviurile colective depasesc problemele prezentate. Astfel, unul sau mai multi vor intervieva candidatii. Dintre intervievatori fac parte managerul de linie al postului vacant, un oficial din departamentul de Resurse Umane precum si alte persoane ce au o implicatie directa cu acel post si care ar pune candidatului intrebare de specialitate asupra formarii profesionale. Consiliul de intervievare – este o subdiviziune a interviului colectiv. Acesta este constituit dintr-un numar mare de intervievatori, cu adevarat, o incercare mare pentru candidat. Intervievatorii vor pune, fiecare, cate una maxim doua intrebari. Pe baza raspunsului candidatului membrii consiliului de interviu isi vor face o parere despre aptitudinile si calitatile, parere ce va conta la luarea deciziei finale. Acest tip de interviu este destul de eficient tocmai datorita numarului de intervievatori si calificarilor diferite ale acestora Luate din alta perspectiva, interviurile se impart in: interviuri structurale interviuri nondirective interviuri stresante ( stres interviews) - folosesc un set de intrebari standardizate care sunt puse tuturor candidatilor pentru o anumita functie. Aceste intrebari sunt standardizate tocmai pentru ca evaluarea sa se poata face cat mai corect obiectiv; - chestionar oral si ofera mai multa consistenta si acuratete in comparatie cu alte tipuri de interviuri. Este folosita pentru alegerea initiala, cand numarul de candidati este mare. Este necesar sa aiba ordine logica, iar cel ce conduce interviul trebuie sa discute cu candidatul pentru a se evita eventualele neintelegeri ce pot aparea. 2) - folosesc intrebari generale, din care sunt dezvoltate altele. Se folosesc in consultatii psihologice dar si in procesul selectiei personalului. Cel ce conduce interviul pune intrebari generale pentru a stimula intervievatul sa discute. Apoi, intervievatorul alege o idee din raspunsul candidatului si formuleaza urmatoarea intrebare. Dificultatea aplicarii acestui tip de interviu priveste intelegerea relatiilor, functiilor si posibilitatea obtinerii unor date comparabile pentru toti candidatii. Aceste interviuri sunt semiorganizate rezultand o combinatie de intrebari generale si specifice, care nu sunt puse intr-o anume, ordine prestabilita 3) - este un tip special de interviu cu scopul de a produce voit anxietate si presiune asupra candidatului pentru a vedea cum reactioneaza. Cu alte cuvinte, cel ce conduce interviul ia o atitudine ostila, agresiva, chiar insultatoare. Acest tip de interviu se foloseste in cazul functiilor in care viitorul angajat se va intalni cu situatii cu un inalt grad de stres. De asemenea acest interviu implica prezentarea unui grad mare de risc. El poate genera usor o imagine foarte proasta asupra intervievatorului, patronului si poate provoca rezistenta din partea candidatului asupra functiei oferite. 4.4.6.2. Tehnici de chestionare Aceste tehnici pot influenta semnificativ continutul si calitatea informatiilor obtinute. Unele intrebari asigura raspunsuri mai semnificative decat altele. Tehnicile bune de interviu depind de folosirea de intrebari „open – ended”, acele intrebari la care nu se poate raspunde prin DA / NU. Intrebarile de genul „Ce?” „Cine?” „De ce?” „Unde?” sunt folositoare deoarece raspunsurile sunt bogate in informatie Totusi, o serie de intrebari trebuie evitate, de exemplu: Intrebarile ce rar d-au un raspuns adevarat: „ cum te-ai inteles cu superiorii sau colegii?” raspuns aproape intotdeauna „ foarte bine”. Intrebari ce sugereaza raspunsul: „…….., nu-i asa?” Intrebari ilegale ce implica rasa, credinta, starea civila, sexul, nationalitatea etc. Intrebari cu raspuns clar, acele intrebari pentru care intervievatorul are deja raspuns. Intrebari ce nu sunt in legatura cu functia, exemplu: sport, politica deoarece sunt omoloage. In timpul interviului; intervievatorul nu trebuie sa lanseze aprecieri, intreruperi, remarci, deoarece pot provoca „feed – back” negativ la candidat, fiindu-i influentat raspunsul. Se creeaza astfel piste false care trebuie evitate. Acestea sunt: judecatile pripite: intervievatorul trebuie sa emita judecati dupa ce a acumulat totalitatea informatiilor despre candidat; dar, adesea cel care intervieveaza isi formuleaza o prima impresie pe baza unor aspecte subiective ( imbracaminte, modalitate de comportament etc. ). accentele nefavorabile: informatiile nefavorabile despre un solicitant au o pondere importanta in aprecierea si decizia asupra unui candidat. Se apreciaza ca o informatie nefavorabila are o greutate dubla mai mare decat una favorabila, tot ce poate opri accesul candidatului la functia solicitata efectul de Halo: acesta poate apare atunci cand se acorda o importanta mai mare unei caracteristici a subiectului fata de cum este ea in realitate si se acopera alte aspecte evidente prejudecati: - cel ce conduce interviul trebuie sa-si recunoasca eventualele prejudecati. Din studii s-a aratat ca femeile sunt considerate inferioare ca personalitati, de cel ce realizeaza interviul. exista tendinta ca intervievatorul sa favorizeze pe cel care este perceput ca fiindu-i asemanator din punct de vedere al varstei, rasei, sexului, experientei in munca, etc. In aceste conditii, poate fi selectionat un candidat care nu este compatibil cu functia pentru care candideaza sau sa se respinga un candidat tocmai datorita prejudecatilor. Cu alte cuvinte, intervievatorul trebuie sa fie obiectiv si onest si sa arate candidatului respins, motivele ce au facut obiectul respingerii. zgomotul cultural. Cel ce conduce interviul trebuie sa fie capabil sa identifice „ zgomotele culturale”, adica raspunsurile considerate de candidat a fi social acceptabile, mai mult decat faptele. Cu alte cuvinte, candidatul, dorind sa obtina o functie, este considerata ca trebuie sa treaca de interviu si ca, daca va enunta foarte inacceptabil pentru el, ar putea fi respins. Prin urmare el va incerca sa de-a raspunsuri acceptabile, dar nu trebuie incurajate, stiut fiind faptul ca, candidatul are tendinta de a le amplifica. Conducatorul interviului trebuie sa evidentieze ca un candidat este competent si cu perspective de succes. Studii au aratat ca numerosi factori pot fi luati in considerare in cursul unui interviu. Ordinea de importanta a variabilelor este urmatoarea: raspuns corect(6,29%); entuziasm(6,27%); maturitate(6,19%); echilibru emotional(6,08%); fluenta(5,82%); potential(5,80%);etc. inteligenta si experienta in munca ocupa locurile 7 si 8.De asemenea conteaza atractivitatea, imbracamintea si varsta solicitantului. O importanta deosebita o are examinarea fizica si medicala, aspect ce se impune la angajare. Astfel se verifica starea generala a candidatului cat si anumite capacitati si aptitudini psihice si fizice speciale ale fiecarui candidat la ocuparea unui post. Standardele medicale pentru fiecare functie trebuie sa fie realiste, justificate si adecvate cerintelor si conditiilor fiecarei functii. In anumite situatii, examenul medical poate include examene speciale: testarea pentru consumul de droguri, SIDA, test genetice, etc. 4.4.6.3 Conducerea unui interviu
Candidatul este primit intr-un cadru adecvat, linistit, agreabil. Culegerea de informatii este etapa in care trebuie sa se obtina maximum de informatie privind activitatile desfasurare anterior de catre candidat, motivatii, aspecte biografice, etc. Totul se desfasoara organizat: Informatii biografice: pregatire scolara, diplome detinute situatie familiala, trecut, prezent situatie economica, prezent Informatii despre activitatea profesionala: Experienta profesionala Posturile ocupate si intervalele de timp aferente Functiile si responsabilitatile avute Elemente psihologice privind atitudini si trasaturi de caracter observate. Dupa interviu, specialistul va completa o fisa de evaluare in cadrul careia se vor acumula aprecierile cu privire la raspunsurile date: Statutul familial si pregatirea profesionala a candidatului: Observatii Apreciere globala, favorabila, nefavorabila, incerta Statutul economic: Observatii Apreciere globala, favorabila, nefavorabila, incerta Experienta profesionala: Observatii Apreciere globala, favorabila, nefavorabila, incerta Atitudini si trasaturi de caracter ce apar in timpul interviului: Observatii Apreciere globala, favorabila, nefavorabila, incerta Rezultatul notatiilor: I, II, III, IV Observatii: Candidatul poate fi: - recompensat - respins Este important ca persoana din intreprindere ce conduce discutia sa aiba o dubla competenta: Una de specialitate ( sa cunoasca bine specificul postului, problematica organizatiei ) Una psihologica ( sa stie sa asculte, sa fie obiectiv, sa sesizeze posibilele contradictii din afirmatiile candidatului, sa retina esentialul. Intervievatorul: Persoana ce intervieveaza, poate fi din cadrul organizatiei, manager, directorul departamentului Resurselor Umane, seful ierarhic al celui ce urmeaza a fi intervievat, sau poate provenii din cadrul unei organizatii ce se ocupa cu selectia cadrelor. Intervievatorul trebuie sa dea dovada de experienta, complexitate cognitiva, abilitate, adaptabilitate sociala si detasare. Acesta trebuie sa stie ca interviul trebuie sa contina aceleasi intrebari pentru toti candidatii, tocmai pentru obiectivitate. Gestica trebuie sa se reduca la minimum. Intervievatul: Participarea la un interviu trebuie pregatita punandu-se accent pe cunoasterea organizatiei in cadrul careia se doreste angajarea. Participantii la un interviu de selectie trebuie sa aiba in vedere urmatoarele rationamente: Sa nu vina cu raspunsurile de acasa; Sa fie pregatiti sa raspunda la orice intrebare; Sa nu ezite cand raspund la intrebari; Raspunsurile sa fie scurte si inteligibile; Sa evite detaliile; Informatia sa fie exacta, deoarece se verifica; Sa nu se subaprecieze, si supraaprecieze; Sa manifeste interes real pentru postul vacant; 4.4.7. Evaluarea interviului
Daca interviul a avut sau nu succes, putem sa constatam doar daca facem un bilant, al procesului ce trebuie sa cuprinda toate elementele care au intrat in procesul de evaluare. Acest moment poate fi la fel de important ca si cel al pregatirii interviului, doar ca aduc elementele necesare luarii deciziei de selectie si imbunatatire a procesului in viitor. In aceste conditii se impune evaluarea candidatilor. Pentru evaluarea candidatului trebuie aplicata o metoda de evaluare a caracterului candidatului, evidentiat in timpul interviului. De obicei se folosesc scale de evaluare. Pentru a creste nivelul validitatii si fidelitatii, fiecare punct al scalei trebuie sa aiba un exemplu bine definit in termenii nivelului de performanta asteptat, ceea ce ofera un cadru de referinta comun pentru fiecare intervievator si candidat. In ceea ce priveste criteriile de departajare ce pot fi utilizate acestea vor tine cont de mai multe aspecte cum ar fi: tinuta, punctualitatea, interesul aratat pentru organizatie daca dosarul este complet, daca candidatul este atent la comisie sau nu, gestica, controlul emotivitatii, eventualele ezitari, etc. 4.5 Testele utilizate pentru selectia Resurselor Umane
Scopul testelor e acela de a oferi o baza obiectiva pentru masurarea abilitatilor si caracteristicilor personale. Acest lucru presupune aplicarea de proceduri standard mai multor subiecti ceea ce vor permite cuantificarea raspunsurilor acestora. Diferentele de scor reprezinta diferentele intre abilitatile si calitatile diferitelor persoane. Un text bun are urmatoarele caracteristici : Este un instrument sensible, care stabileste diferentele dintre candidati ; Este standardizat pe un segment de populatie destul de mare si individual sa poata fi interpretat in functie de aceasta statistica ; Este precis, masurand de fiecare data acelasi lucru ; Valid adica masoara caracteristicile pentru care a fost conceput ; Relevant scopul sau, adica sa puna in evidenta acele abilitati specifice postuslui pentru care se face selectia ; Sa nu fie discriminatoriu ; Cu alte cuvinte, testul fiind o proba definita, implica o sarcinap unica de executat, pentru toti candidatii. Este un instrument specializat ce implica multe conditii de alicare si interpretare. Specialisti afirma ca textele speciale pot fi de un mare folos in procesul de selectie, daca sunt administrate corect. Multe organizatii au cabinete specializate unde se aplica aceste texte, intr-o gama variata. 4.5.1. Tipologia testelor pentru selectia Resurselor Umane
Literatura de specialitate ofera un numar mare de criterii de clasificare a testelor. Astfel, se pot clasifica in :teste « creion-hartie », sau pe aparate ;individuale sau colective ; cu timp limitat sau nelimitat ;cu participarea voluntara a subiectului sau fara ca acesta sa stie ca este testat ;in situatii obisnuite sau in situatii limita ; de performata sau proiective. O alta clasificare se refera la nivelul de adresare al testelor teste biomedicale si psihofiziologice ; de aptitudini simple si compleze de indemanare ; de inteligenta si perspicacitate de cunostinte generale si grad de instruire si teste de creativitate. 4.5.1.1. Teste de inteligenta
Aceste teste sunt menite sa masoare inteligenta generata a candidatului. Testarea « inteligentei » este un domeniu foarte controversat, iar testele utilizate sunt in general departe de a fi infailibile. Dificultatea, in cazul testelor de inteligenta consta in faptul ca ele trebuie sa se bazeze pe o teorie despre ce inseamna inteligenta si trebuie sa utilizeze o serie de instrumente verbale si nonverbale pentru a masura diferitii factori sau constituenti ai inteligentei. Testele de inteligenta sunt cel mai bine utilizate pentru diagnosticare si din aceasta cauza, »inteligenta »este grupata in mai multe domenii. Astfel avem aptitudini in matematica, logica, rezolvarea problemelor, etc. Performantele relative ale candidatilor in fiecare dintre aceste domenii sunt evaluate si se pot diagnostica apoi punctele forte si slabe ale candidatului. Scorurile testelor se pot compara cu niste norme, pentru a vedea unde se incadreaza candidatul fata de restul populatiei in general sau intr-un domeniu specific. Testele de inteligenta permit masurarea cunostiintelor generale si a capacitatilor de judecata. Se calculeza coeficientul de inteligenta C.I. sau I.Q. (intelligence quotient). Un om format intr-un anumit domeniu nu este neaparat obligatoriu si inteligent. Testul C.I. permite eveluarea posibilitatii de a invata si de a rezolva probleme si nu acumularea de cunostiinte. 4.5.1.2. Teste de aptitudini si abilitate
Testele de aptitudini sunt proiectate pentru a previziona potentialul unui individ de a ocupa in mod eficient un post si de a executa sarcini specifice acestuia. Astfel pot fi : aptitudini pentru munca de birou ;aptitudinile mecanice dextevitate, creativitate, atentie, putere de observatie,aptitudini psiho-motrice, ratiune,etc. Testele de abilitate masoara abilitati sau aptitudini care au fost deva dobandite prin pregatire si experienta. Un test de dactilografiere este exemplul cel mai elogvent. 4.5.1.3. Teste de personalitate
Personalitatea este un concept general si imprecis, care se refera la comportamentul indivizilor si modul de vorganizare si coordonare a acestuia in interactivele cu mediul. Este o multitudine de teorii despre personalitate si prin urmare multe tipuri diferite de personalitate. Testele de personalitate urmaresc masurarea unor variabile cum ar fi gradul de intravertire sau extravertire, stabilirea sau labilitatea afectiva a candidatului. Aceste teste ar trebui administrate numai de psihologi pregatiti in acest sens, care pot analiza rezultatele si sa comunice motivatiile si caracteristicile candidatilor. Aici sunt incluse ambitice, determinarea, aptitudinile de lucrul in echipa,etc. In cazul utilizarii testelorde personalitateo atentie deosebita va fi acordata eliminarii factorilor ce ra putea duce la distorsionarea sau la integrarea eronata a rezultatelor. Aplicarea mecanica a rezultatelor poate duce la concluzi eronate ; este necesar sa se tina cont de conditiile materiale si ambilanta in care se deruleaza activitatea propriu-zisa. Obtinerea unor rezultate semnificative presupune luarea in considerare si a stari psihice in care se afla subiectul : impactul unor drame ale vietii cotidiene ;conditiile de adoptabilitate la testare ( caracterul, personalitatea, originea socio-culturala, experienta,reactia de reusite si esecuri, reactia la diferite aspecte materiale) ;ambianta ;atitudinea evaluarilor si increderea subiectilor in corectitudinea evaluarii. 4.5.1.4. Alte tipuri de teste Testele de cunostinta Aceste teste pot fi generale, ultimate de obicei cu cele de inteligenta pentru selectia managerilor sau profesionale, devenite obligatorii in administratia publica si in intreprinderile bugetare. Testele de « interes » Se folosesc in anumite situatii ca suplimente ale testelor de personalitate. Ele evaluiaza preferintele candidatilor pentru anumite tipuri de ocupatii si sunt prin urmare alicabile in cazul indrumarii vocationale Testele de « valoare » incearca sa evaluize parerile ceea ce este « dorit sau bun » si « nedorit sau rau ». chestionarele masoara proeminenta relativa a valorilor cum ar fi : conformare, independenta, realizare, inclinatiile spre orduine, orientarea spre ale scopuri. 4.5.2. Evaluarea testelor Evaluarea se vace prin compararea rezultatelor testelor cu reusitele ulterioare ale candidatilor ce au fost angajati. Pentru a fi corecte aceste evaluari trebuie facute pe o perioada de timp destul de mare si pe un esantion reprezentativ de candidati. Smith, in 1984 a dezvoltat o regula de evaluare, daca un coeficient de validitate este destul de mare : Peste 0.5 excelent 0.40 – 0.49 bun 0.30 – 0.39 acceptabil mai putin de 0.30 slab Pe aceasta baza, numai texte de abilitate, bio-datele si ( dupa cifrele lui Smith ) cestionarele de personalitate din nivelul acceptabil de validitate. 4.6. Alte metode de selectie
In anumite contexte se pot folosi si alte metode de selectie a caror valabilitate e suficient de mare in practica curenta ca sa ne propunem sa selectam cateva dintre acestea : - referintele, centrele de evaluare, alte metode de selectie, chestionarul examenul medical, contractul de management. 4.6.1. Referintele
Verificarile de fond pot avea loc fie inainte, fie dupa interviul de selectie. Cu toate ca sunt cronofage si costisitoare sunt considerate utile. Si aceasta pentru ca unii candidati omit voluntari unele aspecte ale calificari si alte date de fond. Pentru a preveni acest gen de atitudini se impun investigatii in acest sens, asupra corectitudini si autenticitatii datelor furnizate de candidat. In situatia in care se constata cazuri de frauda, dupa angajarea candidatului, acesta poate fi eliminat. Multi angajatori trimit referinte tip, un document “pro forma”, care necesita doar bifarea unor casute sau cateva comentarii scurte. Scopul formularului va fi : Sa se confirme faptul ca persoana a fost angajata acolo; Sa se confirme postul pe care l-a ocupat si o scurta descriere a sarcinii si responsabilitatilor ; Sa se confirme ca persoana care da referintele considera candidatul de incredere si onest ; Sa se confirme prezenta la lucru, atitudinea fata de munca si colegi ; Sa ofere referentului posibilitatea de a adauga cateva comentarii. 4.6.2. Centrele de evaluare Deseori, testele sunt grupate intr-o gama de utilizare in selectia pentru un post. Acest fenomen este cunoscut sub numele de « centrul de evaluare ». In acest context, candidatii sunt supusi unei game de texte, fiecare strans legat de unul sau mai multe aspecte ale postului, centru de evaluare incearca sa dezvolte un grad inalt de validitate a pre-vizionarii despre abilitatea candidatului de a ocupa postul in cauza. Concret, un centru de evaluare poate dura cateva zile si implica alocarea de resurse considerabile. Aceasta poate include mancare, cazare oferite catorva analisti bine pregatiti. Centrele de evaluare se justifica numai daca : postul face parte din managerul de varf costurile pot fi usor absorbite gradul de valabilitate previzionarii pe care il ofera e destul de mare Aceasta metoda a fost aplicata prima data de « AT&T » apoi « I.B.M. si Kodak. Corporatiile ce folosesc aceasta metoda, s-au unit intr-o asociatie si realizeaza schimburi periodice de experienta. Astfel, se studiaza comportamentul candidatilor in situatii unice. Scenariul detaliat permite candidatilor sa cunoasca, in mod continuu atat rezultatul concurentilor cat si pe cele proprii. Bateriile de programe datorate de specialisti, permit evaluarea candidatilor, pentru fiecare zi de sarcina si aptitudine de conducere. In acest context, se pot evalua urmatoarele aspecte : organizarea corespondentei ; formularea unor documente in scis ; redactarea unor prelegeri ; desbaterile in grup ; asumarea de rol ; jocuri de managenent Organizare corespondentei : - candidatii primesc cca 20 de documente caracteristice functiilor pentru care candideaza ( rapoarte, reclamatii, etc.). Intr-un interval de timp determinat, ei trebuie sa organizeze si sa aprecieze continutul corespondentei, sa stabileasca o erarhie dupa importanta, sa prevada masuri si sa dea dispozitii pentru rezolvarea problemelor cu observatorul. Formularea unor documente in scris : - Canditatul primeste sarcina ca pe baza unor materiale informationale sa conceapa un document scris. De exemplu, raspunsul la o reclamatie a unui client, luarea potitiei fata de un raport, etc. Timpul disponibil variaza in functie de complexitatea problemei. Redactarea unei prelegeri : - Daca tema e libera timpul alocat va fi mai mic ; daca tema e stabilita de observatori timpul va fi de 30 min. Candidatului i se pun la dispozitie informatiile necesare, iar prelegerea se sustine in fata observatorilor. Dezdaterile in grup : - Aici se apreciaza modul in care candidatul participa la dezbateri. Prin rotatie fiecare candidat conduce dezbaterea. Se apreciaza modul in care conduce dezbaterea, o mentine axata pe problema, antreneaza participantii si cum o incheie. In situatia in care candidatul devine participant, se urmareste modul in care isi sustine argumentele. Asumarea de rol : - Candidatul joaca rolul unui manager si i se da sa solutioneze o problema conflictuala. Dezbaterea se inregistreaza cu camera video si se evalueaza in grup. Jocurile de management : -Se folosesc pentru managerii de varf. Jocul incepe cu descrierea situatiei generale a unei intreprinderi. Descrierea se descompune pe elemente si se evalueaza de catre candidat, acesta respectand unele reguli prestabilite. Deciziile partiale influenteaza desfasurarea jocului, care poate fi asistat uneori si de calculator. 4.6.3. Chestionarele In functie de obiectivele urmarite si de informatiile oferite, chestionarele sunt de mai multe feluri. Prin intermediul lor se pot afla informatii ce privesc trasa turile de personalitate in vederea imbunatatirii comunicarii in cadrul organizatiei, interese pentru orientarea candidatilor dupa preferintele, manifestate, valori pentru verificarea compatibilitatii solicitantului cu mediul de munca. Astfel, chestionarul asigura obtinerea unei imagini de ansamblu asupra candidatului si evidentiaza masurat in care acesta corespunde cerintelor postului vizat. Se recomanda evitarea intrebarilor care nu sunt semnificative in aprecierea profesionala sau cele ce vizeaza intimitatile vietii particulare. 4.6.4. Examenul medical Acesta e indicat a fi cerut fiecarui candidat la ocuparea unei functii, in cadrul unei organizatii. Examenul medical sau fizic, e necesar atat pentru a verifica starea generala de sanatate,cat si pentru anumite capacitati si aptitudini psihice si fizice specifice fiecarui candidat la ocuparea unui post. Acest examen are ca scop obtinerea de informatii despre starea de sanatate a solicitantilor. Examinarile se efectueaza de catre institutii si personal medical abilitat in acest sens ( dinspensare medicala de intreprindere, policlinici, clinici si spitale ). Standardele medicale pentru fiecare functie trebuie sa fie realiste si adecvate cerintelor specifice fiecarei functii. In anumite contexte, examenul medical poate include examene specifice, de exemplu : teatare pentru droguri, testare genetica,etc. 4.6.5 Contractul de management
Acesta asigura selectia managerilor societatilor comerciale si a regiilor autonome, urmarind concordanta dintre cerintele rezultate din analiza postului si competentele, calitative si aptitudinile profesionale si manageriale ale candidatilor. Criteriile de selectiesunt profesionale –( pregatirea de specialitate si cunostintele in domeniul relatiilor economice internationale) si manageriale-( aptitudini decizionale, experienta, manageriala, absolvirea unor cursuri de specialitate). In sensul selectionarii personalului de executie, se utilizeaza prioritar teste pentru identificarea calitatilor, aptitudinilor, deprinderilor psiho-motorii si intelectuale ale candidatiilor precum si probele practice.
