Atitudini, opinii si intentii ale populatiei brasovene cu privire la oportunitatea sortarii gunoiului menajer
Introducere Sticle goale de suc si ulei, cutii de conserve, resturi de legume si fructe, haine vechi si incaltaminte rupta, fier vechi, frigidere ori televizoare stricate, carton si hartie, jucarii rupte, crengi si iar plastic, hartie si mizerii de tot felul, se astern strat dupa strat, in muntii de gunoaie din ce in ce mai inalti. Oferta larga si diversitatea produselor pe care le gasim astazi in magazine au provocat totodata si o crestere ingrijoratoare a cantitatii de deseuri menajere.Daca cineva ar avea curozitatea sa vada ce fel de resturi contin gunoaiele din ultimii ani, ar constata ca aproximativ jumatate din volumul ocupat de deseuri este format din ambalaje.Cu aceasta problema s-au confruntat si tari ca Germania si Anglia, care au consumat apoi multa energie si multi bani pentru ao rezolva.Deoarece nivelul de trai in Romania este mai scazut decat la ei, s-ar putea afirma ca inca nu i-am ajuns din urma privind volumul deseurilor.Tinand cont si de faptul ca la ei campanile de reducere a cantitatii de resturi menajere este inca la inceput si ca la noi se incearca deja constientizarea populatiei privind aceasta problema, avem sansa de a ne “trezi” inainte de a fi total inecati de gunoaie. Mai mult decat atat, lunile si anii urmatori vor aduce noi cheltuieli pentru familiile noastre, si este vorba de cheltuieli mari.Costurile pentru salubritate vor suferi o crestere importanta odata cu obligativitatea ca deseurile sa fie depozitate numai in rampe ecologice a caror intretinere necesita investitii financiare deosebite.Fiecaruia dintre noi ii va fi stabilit un pret pentru serviciul de salubritate in functie de cantitatea de gunoi predata. Totusi, exista o rezolvare convenabila pentru aceasta problema: daca vom fi mai atenti la ce aruncam, si vom produce gunoi mai putin, vom plati mai putin. Se pune intrebarea daca populatia brasoveana este constienta de poluarea datorata gunoaielor menajere, daca brasovenii sunt dispusi sa faca ceva in privinta acestui lucru. Pentru a raspunde acestei intrebari si altora de genul acesta si pentru ca pe zi ce trece gunoiul menajer devine o problema din ce in ce mai importanta pentru societatea in care traim, ne-am propus in aceasta lucrare sa studiem atitudinile, opiniile si intentiile populatiei brasovene cu privire la oportunitatea sortarii gunoiului menajer. Cap.1 Ipotezele si obiectivele cercetarii
1.1 Ipotezele cercetarii
Pornind de la definirea problemei de cercetat putem formula o serie de ipoteze cu privire la aspectele ce urmeaza a fi cercetate. Odata fixate aceste ipoteze putem transpune problema de marketing in obiective ale cercetarii. } Majoritatea brasovenilor considera problema sortarii gunoiul menajer foarte importanta, in cadrul unei societati. } Doar o parte din populatia Brasovului isi sorteaza gunoiul menajer. } O parte a populatiei brasovene nu cunoaste faptul ca gunoiul menajer poate fi valorificat. } Majoritatea populatiei Brasovului e constienta de efectele poluarii datorate cantitatilor mari de gunoi menajer. } Majoritatea populatiei brasovene nu stie ca peste putin timp sortarea gunoiului menajer va deveni obligatorie. } In Brasov exista persoane care considera ca nu au nici o obligatie individuala legata de sortarea gunoiului menajer. 1.2 Ipotezele statistice
H0: Cel mult 30% din populatia Brasovului isi sorteaza gunoiul menajer. H1: Mai mult de 30% din populatia Brasovului isi sorteaza gunoiul menajer. H0: Diferitele nivele de varsta nu exercita o influenta semnificativa asupra activitatii de sortare a gunoiului menajer de catre populatia brasoveana. H1: Diferitele nivele de varsta au o influenta semnificativa asupra activitatii de sortare a gunoiului menajer de catre populatia brasoveana. H0: Exista legatura intre nivelul de educatie al populatiei brasovene si sortarea gunoiului menajer. H1: Nu exista legatura intre nivelul de educatie al populatiei brasovene si sortarea gunoiului menajer. H0: Cel mult 50% din populatia brasoveana cunoaste faptul ca gunoiul menajer poate fi valorificat. H1: Mai mult de 50% din populatia brasoveana cunoaste faptul ca gunoiul menajer poate fi valorificat. H0: Cel mult 60% din populatia Brasovului e constienta de efectele poluarii datorate cantitatilor mari de gunoi menajer. H1: Mai mult de 60% din populatia Brasovului e constienta de efectele poluarii datorate cantitatilor mari de gunoi menajer. 1.3 Obiectivele cercetarii
Cap. 2 Consideratii privind aspectele calitative ale investigatiei
2.1 Tipuri de investigatii calitative, posibile pentru tema de cercetare aleasa. Cercetarea exploratorie reprezinta un studiu initial, cu nivele diferite de complexitate, menit sa clarifice, sa defineasca si sa identifice aspectele de baza ale unei probleme sau unei oportunitati de marketing. Modelele de investigatii calitative posibile pentru tema “Atitudini, opinii si intentii ale populatiei brasovene cu privire la oportunitatea sortarii gunoiului menajer” sunt : Anchetele exploratorii in randul potentialilor subiecti Utilizarea datelor secundare Studiile pilot Anchetele exploratori in randul potentialilor subiecti Putem folosi “anchetele exploratorii in randul potentialilor subiecti care-si sorteaza gunoiul menajer”. Cu ajutorul acestora s-ar obtine date primare calitative referitoare la opiniile, atitudinile si intentiile populatiei brasovene cu privire la oportunitatea sortarii gunoiului menajer.Pentru aceasta se poate utiliza un chestionar care sa raspunda la aceste obiective ale cercetarii, datele respective urmand a fi culese de la un esantion de marime si reprezentativitate rezonabile. Utilizarea datelor secundare Aceasta reprezinta o alta metoda operativa si economica de a obtine informatii utile menite sa clarifice diferite aspecte privind problema sortarii gunoiului menajer.Aceste informatii pot fi gasite in diferite reviste si carti, in publicatii, rapoarte, comunicari stiintifice etc. Utilizarea studiilor pilot Se pot alege pentru tema de cercetare aleasa si studiile pilot, care sunt tehnici de cercetare exploratorie care presupun cercetari de teren, pe scara redusa, folosind esantioane de mici dimensiuni.Ele sunt generatoare de date primare, utilizate, in special, pentru analize calitative.Studiile pilot au la baza atat tehnici de comunicare directe, nestructurate, cat si tehnici indirecte, denumite tehnici proiective.In cadrul tehnicilor de comunicare directe, nestructurate, sau semistructurate se includ: a) ”discutiile neformale” – presupun obtinerea de catre cercetator a unor informatii utile despre sortarea gunoiului menajer, din discutii purtate cu prieteni, colegi, vecini. b) “metoda interviului de profunzime” – reprezinta o conversatie, un dialog, o comunicare nondirectiva care presupune formularea de catre cercetator a unui numar mare de intrebari care au rolul de a afla de la subiect, in detaliu, credintele si simtamintele sale in legatura cu tot ce se leaga de sortarea gunoiului menajer, cu scopul de a descoperi motivele de baza ale comportamentului sau. c) “metoda intreviului (orientat) de grup (sau focus group)” – presupune o discutie ampla cu un grup, relative omogen, compus din 6 – 10 persoane.E o forma de investigare semistructurata bazata pe un ghid si pe prestatia unui moderator.Durata de desfasurare: o jumatate de zi sau 3 -4 ore.Este necesar un spatiu special amenajat cu circuite audio-video.De regula participa si un observator. 2.2 Exemplificare concreta a unei metode de analiza calitativa avand in vedere tema aleasa.
Am ales pentru exemplificare interviul de profunzime semistructurat. Obiective propuse: Determinarea masurii in care populatia brasoveana isi sorteaza gunoiul menajer Aflarea motivelor care l-au determinat pe subiect sa-si sorteze gunoiul menajer (unde este cazul) Identificarea materialelor din gunoiul menajer care sunt sortate cel mai des Identificarea materialelor din gunoiul menajer considerate cele mai poluante Determinarea masurii in care populatia brasoveana isi valorifica gunoiul menajer Identificarea materialelor din gunoiul menajer care au fost cel mai mult valorificate (daca este cazul) Ghid de abordare: discutie despre sortarea gunoiului menajer relatare a ultimei dati cand subiectul si-a sortat gunoiul menajer relatare a motivelor care l-au determinat pe subiect sa-si sorteze gunoiul menajer discutie despre poluarea cu gunoaie menajere discutie despre valorificare gunoiului menajer relatare a ultimei dati cand subiectul si-a valorificat gunoiul menajer Temele vor fi aduse in discutie doar in cazul in care subiectul nu le abordeaza in cadrul expunerii sale spontane, sau nu le aprofundeaza. Marimea esantionului va fi de talie redusa si se va constitui din 10 persoane cu varsta peste 18 ani, care au un venit lunar permanent si indeplinesc conditiile necesare obtinerii unui credit, pentru o anumita perioada de timp. Cinci persoane vor fi selectate dintr-o zona “A” a Brasovului, iar celelalte cinci persoane dintr-o zona “B” a Brasovului. Aceste persoane vor fi alese aleator indiferent de sex. Esantionul nu este reprezentativ din punct de vedere statistic. Modul de desfasurare a interviului Interviurile se vor desfasura pe strada, iar fiecare interviu va dura 5 –10 minute. Fiecare interviu ( dialog ) va fi inregistrat pe banda, retranscris, iar la sfarsit se va analiza continutul. Cap.3 Proiectarea cercetarii
3.1 Tipul cercetarii si metoda de obtinere a datelor primare
Cercetarea de marketing reprezinta un proces sistematic si obiectiv, generator de informatii necesare adoptarii deciziilor de marketing .El presupune culegerea, investigarea si analiza informatiilor legate de marketingul bunurilor, serviciilor, organizatiilor, oamenilor, locurilor si ideilor.Astfel cercetarii de marketing ii revine rolul de a identifica si evalua oportunitatile de marketing, de a analiza si alege pietele-obiectiv, de a fundamenta planificarea si realizarea mix-ului de marketing. Aceasta cercetare de marketing isi propune studierea ,,atitudinilor, opiniilor si intentiilor populatiei brasovene cu privire la oportunitatea sortarii gunoiului menajer”. Din punctul de vedere al orientarii activitatii de cercetare, aceasta cercetare de marketing este o cercetare aplicativa de tip descriptiv care are in vedere activitatea de sortare a gunoiului menajer. Aceasta cercetare urmareste sa obtina informatii despre activitatea de sortare a gunoiului menajer: care este procentul de populatie la nivelul orasului Brasov care isi sorteaza gunoiul menajer; cati cunosc ca gunoiul menajer poate fi valorificat; cati sunt constienti de poluarea datorata cantitatilor mari de gunoi menajer si multe altele. La nivelul orasului Brasov dorim sa cunoastem ce segmente de populatie isi sorteaza gunoiul menajer si masura in care veniturile, ocupatia si virsta influenteaza aceasta activitate. Procesul obtinerii datelor primare are un caracter complex si se desfasoara in timp. Cea mai utilizata metoda de obtinere a datelor primare este ancheta. Anchetele urmaresc sa descrie comportamentul, sa cunoasca motivele care stau la baza unor actiuni de marketing, sa afle opiniile si preferintele consumatorilor. Anchetele presupun existenta unui chestionar si a unui esantion reprezentativ pentru populatia avuta in vedere in cadrul cercetarii. Pentru elaborarea acestei lucrari s-au folosit anchetele ,,fata in fata” pentru a se obtine un control mai bun asupra conditiilor de desfasurare a interviurilor. In acest sens operatorul a putut clarifica o serie de intrebari cu un grad mai mare de complexitate, oferindu-le subiectilor explicatii si indrumari privind aspectele avute in vedere, obtinindu-se astfel raspunsuri corecte.
3.2 Consideratii privind elaborarea chestionarului 3.2.1. Tipuri de intrebari utilizate Conceperea chestionarului reprezinta o activitate de maxima importanta pentru orice cercetare de marketing bazata pe o ancheta prin sondaj, deoarece calitatea chestionarului determina rezultatele cercetarii. Chestionarul a fost realizat pe baza obiectivelor cercetarii si contine 30 de intrebari. Predomina intrebarile inchise, deoarece acestea il pun pe subiect in situatia de a indica unul sau mai multe din raspunsurile posibile propuse, raspunsurile sunt mai usor de dat, iar prelucrarea si interpretarea datelor obtinute se simplifica. Chestionarul contine atata intrebari cu alegere unica cat si intrebari cu alegere multipla . Dintre intrebarile inchise 6 sunt dihotomice: 1, 5, 9, 11, 16, 21. In cadrul chestionarului, intrebarile 1, 5, 9, 11, 16 sunt intrebari filtru si intrebarile 26, 27, 28, 29, 30 sunt de caracterizare. Pentru formulare intrebarilor s-au ales cuvinte simple, usor de inteles, evitandu-se intrebarile care sa sugereze sau sa implice anumite raspunsuri. Formularea intrebarilor s-a facut intr-o maniera directa pentru a usura raspunsurile subiectilor si pentru a evita anumite interpretari gresite. 3.2.2. Ordinea de aranjare a intrebarilor Chestionarul are o anumita dinamica, o anumita ordine de dispunere a intrebarilor. Ordinea de aranjare a intrebarilor in cadrul chestionarului este foarte importanta, deoarece ea influenteaza decizia subiectilor de a participa la desfasurarea anchetei si de a raspunde la toate intrebarile. Chestionarul incepe cu intrebari simple, intrebari generale, urmeaza apoi intrebarile care ating direct problematica cercetarii si care intercaleaza intrebarile mai dificile care cer un timp mai mare de gandire cu intrebari mai usoare. La sfarsitul chestionarului au fost plasate intrebari de caracterizare a subiectilor, care sa permita descrierea acestora in raport cu o serie de criterii precum: varsta, nivelul de educatie, ocupatia, venitul, sexul. 3.2.3. Realizarea legaturilor dintre intrebari
Aspecte de bazaIntrebarile cercetatoruluiObiectivele cercetarii
1. Opinii ale populatiei brasovene in legatura cu oportunitatea sortarii gunoiului menajer.1.Cum apreciaza brasovenii oportunitatea sortarii gunoiului menajer?
2. Isi sorteaza populatia brasovena gunoiul menajer?
1. Cunoasterea opiniilor brasovenilor in legatura cu sortarea gunoiului menajer.
2. Determinarea proportiei in care brasovenii isi sorteaza gunoiul menajer.
3. Identificarea motivelor pentru care unele persoane nu-si sorteaza gunoiul menajer.
2. Atitudinea brasovenilor fata de importanta sortarii gunoiului menajer.1. In ce masura populatia brasoveana considera importanta sortarea gunoiului menajer
2. Care este atitudinea brasovenilor fata de poluarea datorata gunoaielor menajere?1. Determinarea masurii in care brasovenii considera importanta sortarea gunoiului menajer
2. Cunoasterea atitudinii brasovenilor fata de poluarea datorata gunoaielor menajere.
3. Determinarea celor mai periculoase consecinte ale poluarii mediului datorate cantitatilor mari de gunoi menajer.
3. Interesul si implicarea brasovenilor in activitatea de sortare a gunoiului menajer.1. In ce masura se implica brasovenii in activitatea de sortare a gunoiului menajer?
2.Valorifica brasovenii gunoiul menajer?1. Cunoasterea modului in care brasovenii se implica in activitatea de sortare a gunoiului menajer.
2. Determinarea masurii in care brasovenii valorifica gunoiul menajer.
4. Caracterizarea populatiei.1.In ce masura varsta, sexul, venitul, profesia influenteaza sortarea gunoiului menajer de catre populatia brasoveana?1. Identificarea populatiei prin varsta, sex, profesie, venit si daca acestea influenteaza oportunitatea sortarii gunoiului menajer.
