Secolul XX a fost unul al marelor dezastre Svastica Secera si ciocan Miscarea Comunista Comunism vs fascism



Secolul XX a fost unul al marelor dezastre. Conflicte militare dar si ideologice, masacre, genociduri, toate au facut acest secol cel mai sangeros, din cate a avut a le trai omenirea. Lumea a fost dominata de lideri ce stateau in fruntea unor regimuri totalitare. Lideri care, prin parghiile imense de care dispuneau, duceau o politica crunta intru ideea ce o promovau.

La cele doua extremitati ideologice se aflau nazismul german si comunismul sovietic. Esenta ideii naziste consta in promovarea idelor superioritatii rasei germane si a xenofobismului, a antisemitismului si deci a exterminarii tuturor evreilor din Europa, a unei politici agresive de expansiune la nivel mondial si deci a dominarii lumii. Aceste scopuri si idei se contineau in cartea celui ce avea sa devina lider al Germaniei, Adolf Hitler, „Mein Kampf”.Esenta ideii comuniste consta in traducerea in viata a ideilor lui Marx, Engels, iar mai apoi si Lenin, idei ce presupuneau faurirea unei societati uniformizate, cu membri nediferentiati ca avutie, in care banii nu si-ar mai fi avut rostul. Aceasta idee trebuia sa fie tradusa in viata prin lupta de clasa, un element indispensabil in preluarea puterii de catre mase.



Svastica – stravechi simbol religios indian folosit apoi ca simbol al nazismului 12433pbs97ofo6g

Secera si ciocan – simbol folosit de miscarea comunista, simbolizand unitatea oamenilor muncii, a maselor

Adolf Hitler ovationat

Nazistii vin la putere in Germania pe fonul Germaniei distruse de primul razboi mondial, cu datorii imense si cu o societate disperata. Prin promovarea intensa a ideei superiortatii rasei germane ei readuc increderea in fortele proprii acestui popor. S-a reusit in mod miraculos ridicarea economiei germane din ruine, achitarea pagubelor de razboi. Deja in 1935 Hitler introduce serviciul militar obligatoriu si incepe constructia Wehrmachtului, adica a armatei germane ce ar fi capabila sa poarte un razboi mondial. Astfel, prin ocuparea Zonei Renane in 1936, demareaza punerea in aplicare a planurilor sale expansioniste. La 1 septembrie 1939 Germania ataca Polonia, declansand astfel cel de-al doilea razboi mondial.

In Rusia, dupa lovitura de stat din 1917, bolsevicii instaureaza un regim totalitar de reprimare si dictatura. Tara insa era complet ruinata, populatia demoralizata, ceea ce a condus la nemultumiri sociale ce au derivat pana la rascoale razlete (Tambov, Kronstadt). Autoritatile au luat masuri prompte pentru a inabusi aceste fenomene. Totusi, bolsevicii au instituit „Noua Politica Economica”, ce prevedea anularea constrangerilor economice si initierea unor stimulente in acest domeniu. Mai tarziu, in 1929-1933 a fost colectivizata fortat agricultura. Dictatura unei clase sociale s-a transformat treptat in dictatura unui singur om – Iosif Stalin.

Elementul comun esential al acestor doua dictaturi a fost prezenta unui lider puternic, ferm si carismatic in fruntea statului. Acest lider simboliza statul. Imaginea i-a fost creata cu ajutorul masinilor propagandistice ale acestor state, dar si prin hotararea si cruzimea de care dadeau dovada acesti lideri. Un popor se lasa condus de un regim autoritar si de un tiran atunci cand individul ce face parte din acest popor se simte slab si neincrezut. Anume asa se simteau germanii dupa un razboi pierdut si rusii dupa niste schibari sociale majore, rezultatul benefic al carora intarzia sa apara. Pe fondul acestor predispuneri psihologice, cultul personalitatii a dat roade. Conducatorul statului insemna totul pentru fiecare si, desigur, era indreptatit sa elimine pe cei ce nu acceptau acest fapt sau pe cei care ar fi putut sta in calea unui viitor luminos.

Ambele regimuri au constientizat necesitatea recurgerii la militarizare pentru a-si atinge scopurile. Surse imense din bugetele acestor tari au fost alocate armatei pentru perfectionarea ei intru pregatirea de o eventuala confruntare militara puternica. Intreaga industrie era si ea pusa pe picior de razboi – marea majoritate a productiei industriale era destinata armatei. Prin implicarea fortei de

Iosif Stalin ovationat

Hitler discutand planurile sale de militarizare

O parada din Germania interbelica

Hitler si Mussolini

munca in aceste ramuri s-a reusit reducerea somajului, ceea ce avea un caracter relativ populist. S-ar parea ca intregul popor ii sustinea in intregime. Insa atat regimului nazist, cat si celui comunist, ii erau caracteristice represiuni nemiloase indreptate asupra celor care erau considerati drept periculosi pentru mersul programat al lucrurilor. Aceste masuri au fost interprinse atat pe teritoriile originare, cat si pe cele ocupate.

In URSS, spre exemplu, cautarea „dusmanilor poporului” a devenit politica de stat. Nici un individ nu mai era sigur pe ziua de maine. Mai grav este faptul ca aceasta psihologie de masa a patruns tot mai adanc in toate paturile poporului, ajungandu-se la denuntari din interiorul unei singure familii, „pentru binele poporului”. Pe aceasta cale erau intimidati si oamenii incomozi. Inscenarile comise de oamenii fideli puterii pentru a demonstra vinovatia unui ins incomod devenisera foarte frecvente. Acesti oameni erau in marea lor majoritate deportati in lagare de concentrare, unde erau supusi unor munci inumane pana la epuizare si moarte. Conform statisticilor, doar in anii ’30 au fost reprimati de la 8 pana la 20 milioane de oameni. In total in perioada stalinista au fost supusi represaliilor peste 40 milioane de oameni.

Dupa cum am mentionat, regimului fascist ii erau de asemenea caracteristice represaliile de masa, insa spre deosebire de cel comunist, epurarile din interior erau mai putin frecvente, ele fiind indreptate mai ales asupra evreilor si ale teritoriilor nou-cucerite.

O psihologie de masa puternica a fost comuna ambelor regimuri. Ideea de stat era atat de puternica, incat individul nu mai apela deloc la personalitate, locul ei fiind luat de „gandirea” de masa. Individul nu mai comporta ceva important in sine, el are valoare doar in grup. Paradele de masa demonstreaza perfect acest fenomen: mii de oameni executand gesturi in unison, impinsi de puterea infricosatoare a acestui regim. Manipularea societatii avea un efect miraculos.

Adevaratele cruzimi ale acestor regimuri au avut loc, insa, in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Miza era enorma pentru ambele parti, scopul scuza orice mijloace, oricat de crude nu ar fi fost ele.

In acesti ani s-a accentuat fenomenul numit Holocaust, adica nimicirea evreilor. Evreii erau impusi sa traiasca in lagare de concentrare, in ghetouri. Asupra lor se efectuau tot felul de experimente medicale si militare, introducandu-li-se substante experimentale in sange pentru a urmari efectul lor, expunandu-i in camere de intoxicari cu gaze, arsi in crematorii. Corpurile lor neinsufletite puteau fi incarcate in camioane si duse spre crematorii asemeni celui mai ordinar gunoi. Copiii si femeile ajunse in aceste lagare nu erau exclusi de la tratamente inumane: erau despartiti de ceilalti membri ai familiilor lor, erau impusi la munci istovitoare pe fond de malnutritie, schilidoti de catre gardieni, iar in caz de hotarari ale unor functionari, arsi in crematorii, inpuscati si aruncati intr-o groapa comuna cu cea mai mare cruzime. In anii razboiului victime ale fascismului au devenit peste 50 milioane de oameni. Prizonierii de razboi aveau si ei parte de tratamente similare.

In lagarele de concentrare staliniste situatia era la fel de deplorabila. Tratamentele inumane erau aplicate tuturor detinutilor, fara a tine cont de varsta sau sexul lor. Drumul pana la aceste lagare era la fel de inuman. Oamenii putea fi incarcati cu zecile sau chiar

Copii privind din spatele gardurilor de sarma ghimpata

Alti copii condamnati la disparitie

Lagarul de concentrare nazist Buchenwald

O remorca cu corpuri neinsufletite ale detinutilor unui gulag pregatita pentru plecarea spre crematoriu

sutele in vagoane destinate animalelor si transportate catre aceste lagare fara a li se asigura macar apa potabila. Mai mult ca atat, li se dadea peste sarat, pe care nu-l puteau refuza din cauza malnutritiei, ca mai apoi apa potabila sa lipseasca. Acesti oameni mureau in numar enorm de mare pe drumul catre lagarele de concentrare. Corpurile lor neinsufletite erau aruncate peste bord, fiind lasate spre descompunere.

Un gulag nazist

Pe langa violenta criminala, ca trasatura similara esentiala a acestor doua regimuri, trebuie analizat si alt aspect al sincronicitatii lor in pregatirea catre un razboi de talie mondiala. Desi la 23 august 1939 Uniunea Sovietica si Germania semneaza pactul Ribbentrop-Molotov, prin care se convenea la o pastrare a pacii dintre aceste doua state, dar si la o impartire a zonelor de influenta, pregatirile de razboi demareaza din plin in ambele tabere. Totusi, la 22 iunie 1941, Uniunea Sovietica este luata prin suprindere de fortele germane care o invadeaza.

Dupa sfarsirea razboiului si distrugerea fascismului ca sistem de guvernare, comunismul a avut a se confrunta ideologic cu societatea occidentala democratica in ceea ce a fost numit „Razboi Rece”. Aceasta perioada dureaza pana in anii ’80 ai secolului XX, si este marcata dupa o goana nemaintalnita a inarmarii. De mai multe ori omenirea a fost la un pas de a declansa razboiul nuclear (criza din 1962, spre exemplu). Perioada ia sfarsit odata cu venirea la putere a lui Gorbaciov in URSS si a instituirii unor reforme cu caracteri democratic, iar mai apoi a prabusirii URSS.

Aceste regimuri au fost la fel de crude atat in Germania si Uniunea Sovietica, cat si in alte state in care erau instituite – Italia, China sau Koreea. Au fost niste fenomene macabre si tragice ale secolului XX.

Comunismul mai exista si azi in unele state ale lumii, cum ar fi Koreea de Nord, China, Cuba. In aceste state nu sunt recunoscute si respectate valori de baza ale umanitatii, ca libertatea de expresie, de libera asociere, iar uneori chiar dreptul la viata. Si Republica Moldova risca sa intre in randul acestor state, dat fiind faptul ca are la guvernare un partid ce se intituleaza Comunist. Speram ca votul exprimat de cetatenii ei pentru acest partid nu e decat o rabufnire a unor nostalgii dupa niste vremuri dictatoriale, atunci cand individul era important doar in grup, singur fiind absolvit de orice responsabilitate fata de dirijarea vietii sale. Pozitia sa geografica, apropierea nemijlocita fata de spatiul cultural european nu va permite

pentru prea mult timp existenta unei predispuneri psihologice favorabile unui sistem de guvernare comunist a populatiei de aici.

Speram ca aceste doua sisteme odioase – fascismul si comunismul vor constitui doar doua file tragice, dar trecute ale istoriei omenirii. Nici o explicatie si nici o scuza nu poate fi valabila pentru a motiva existenta lor.