Cea mai mare parte a Dobrogei are un climat de ariditate, cu temperaturi
medii mari (10o-11oC), temperaturi ridicate vara (22o-23oC), precipitatii
reduse (in jurul valorii de 400mm/an), zile tropicale si secete frecvente; bate
frecvent Crivatul, geros iarna si uscat vara. Spre litoral exista un climat cu
influente pontice, mai moderat termic, brize diurne si insolatie puternica.
Influenta cresterii altitudinii este relativ redusa. La altitudini de peste
300m (in nordul Dobrogei) exista un climat de dealuri joase, cu o temperatura
medie mai scazuta (9o-10oC) si precipitatii mai bogate (500-600mm/anual).
Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este pe cea mai mare
intindere de -1o - -2oC, dar in extremitatea sud-estica (zona Mangalia) este
pozitiva: acest areal din apropiere de Mangalia este asadar cea mai calduroasa
regiune iarna.
Amplitudinea termica anuala este destul de diferentiata; 23o-24oC in jumatatea
'dunareana' a Dobrogei si 21o-22oC in jumatatea 'maritima'
a climatului litoral. In mod similar se ajunge pe litoral la 10-20 zile
tropicale, fata de 30-40 zile spre Campia Romana.
O particularitate climatica a Dobrogei este ca zona litorala (alaturi de Delta
Dunarii) este cea mai secetoasa regiune din tara, cu precipitatii mai mici de
400mm/anual in interiorul podisului.
Reteaua hidrografica a Dobrogei este formata din: Dunare, raurile
interioare podisului, Canalul Dunare-Marea Neagra, lacuri, ape, subterane si
Marea Neagra.
Dunarea margineste Dobrogea prin sectorul baltilor (Balta Ialomitei, de la
Ostrov la Harsova si Insula Mare a Brailei, de la Harsova la Macin) si al
Dunarii Maritime, in nord.
Principalele rauri interioare sunt: Taita siTelita, care se varsa in lacul
Babadag, Slava, care se varsa in lacul Golovita, Casimcea, cel mai important
rau dobrogean, care se varsa in Lacul Tasaul. La acestea se adauga raurile
semipermanente din sudul Dobrogei, care se varsa in Dunare prin intermediul
limanelor fluviale dintre Ostrov si Cernavoda.
Valea Carasu, in trecut cu izvoare la 5km vest de Constanta, varsarea in Dunare
la Cernavoda si un curs abia perceptibil, datorita pantei reduse, a fost
utilizata pentru proiectarea si construirea traseului Canalul DunareMarea
Neagra; acest canal, in lungime de 64km, leaga Dunarea de Marea Neagra intre Cernavoda
si Agigea, la cele doua capete existand cate un sistem de ecluze.
A fost construita si o derivatie de la Poarta Alba la Midia (Canalul Poarta
Alba-Midia). Canalul Dunare-Marea Neagra utilizat pentru navigatie va spori in
importanta o data cu activizarea magistralei fluviale fluviale transeuropene,
dintre Marea Nordului (rotterdam) si Marea Neagra (Constanta).
Principalele lacuri dobrogene sunt: limanele maritime (Techirghiol, Tasaul,
Mangalia, Babadag), lagunele (Siutghiol si laguna Razim-Sinoe care este
considerata o subdiviziune a Deltei), limanele fluviale (Bugeac, Oltina,
Vederoasa), precum si lacurile de acumulare pe micile rauri cu apa
semipermanenta din sudul Dobrogei.
Apele subterane sunt, in partea de sud, la adancimi mari si slabe calitativ,
iar in partea de nord, mai bogate cantitativ, datorita acumularii lor in patura
detritica.
Marea Neagra este o componenta hidrografica proprie Dobrogei si Deltei, care
determina formarea unei unitati regionale distincte: zona litorala, platforma
continetala si litoralul romanesc al Marii Negre.
