DEZVOLTAREA CULTURII
Dupa 1918, cultura s-a dezvoltat in cadrul national intregit, s-a imbogatit prin aportul noilor provincii si a contribuit la consolidare statului national unitar; intre cele doua razboaie mondiale se desfasuara si in sfera culturii lupata intre fortele progresiste si cele retreograde. In cursul acestei confruntari se afirma un sir de personalitati stiintifice, literare si artistice ale caror opere depasesc prin valoarea lor cadrul culturii nationale.
Desavarsirea statului national roman unitar, demoratizarea vietii publice si necesitatile sporite ale administratiei au impus unificare legislatiei scolare, modernizare invatamantului si largirea accesului in scolile de toate gradele. Numarul invatatorilora crescut de la 13.600 in anul scolar 1918-1919 la 17.914 in anul scolar 1937-1938. Numarul scolilor secundare teoretice si tehnice a crescut de la 186, cate functionau in 1919, la 825 in 1938.
Invatamnatul superior s-a dezvoltat necantenit. Universitatilor de la Bucuresti, Iasi, Cluj, li s-au adaugat Academia de arhitectura si Politehnica din Timisoara, Politehnica din Bucuresti, Academia de drept din Oradea. In anul 1918 erau 12.000 de studenti, iar in 1933 erau 36.000 de studenti.
Desavarsirea unitatii statului, viata siintifica intra intr-o faza superioara, rezultatele savantilor romani care aduc impartante contributii la dezvoltarea stiintei sunt mai numeroase decat in trecut si ele se bucura de recunoastere internationala.
Printre personalitatile care s-au ocupat cu dezvoltare stiintelor se numara Gh. Titeica - unul din creatorii geometriei diferentiale centroafine, alturi de Al. Myller. Al. Pantozi - studiul geometriei diferentiale proiective. Teoria probabilitati si statistici matematice - O. Onicescu si Gh. Mihoc. Gr. Moisil si M. Nicolescu - functii poliarmonice, teoria ecuatiilor cu derivate partiale. N. Teodorescu si H. Hulubei - in domeniul razelor X. In aerodinamica - H.Coanda. In chimie - C.D. Nenitescu. In studiul geografiei - S. Mehedinti. In biologie - Gr. Antipa, E. Racovita. Si in alte stiinte - T. Vuia, Gr. Constantin, A. Pesu, T. Negrescu. Istorie - Nicolae Iorga, Vasile Parvan.
Dupa desavarsire statului national roman, literatura cunoaste o puternica afirmare. Una din publicatiile literare de mare prestigiu, care dupa primul razboi mondial isi revizuiest orintare, abandonand poporanismul este 'Viata Romaneasca', revista care pana la suprimare ei, in 1941, de catre cenzura fascista, a fost tribuna a democratismului burghez radical, de pe care si-au spus cuvantul personalitati din cele mai prestigioase ale culturii romanesti. Sumare ei includ numele aproape ale tuturor scriitorilor romani: Mihail Sadoveanu, Al. Teodoreanu, Ionel Teodoreanu, Cezar Petrescu, Damian Stanoiu, G. Toparceanu, Al Philippide, Demostene Botez, Otilia Cazimir.
La conducerea revistei s-a aflat o vreme George Calinescu. Toate sectoarele literaturi cunosc o deosebita de dezvoltare .O puternica dezvoltare constituie curentele derivate din simbolism, modernismul domina intreg domeniul liric. Teoreticianul acestei orientari este Eugen Lovinescu a carui revista - 'Sburatorul' - si mai cu seama cenaclul cu acelasi nume, devin centrul miscarii de inoire a literaturii. Orientarea numita modernism si-a avut reprezentanti pe unii dintre cei mai mari scriitori ai timpului Tudor Arghezi, Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu.
