ZAMOLXE si KOGAIONUL Zeii dacilor, Zeul Daciei, Izvoarele antice

ZAMOLXE
SI

KOGAIONUL

'Muntele care se ascunde privirilor' nu se vrea o formulare metaforica, ci o realitate a carei acceptare si intelegere il ancoreaza intr-un spatiu geografic determinat in contextul unor legi fizice. Este vorba de Muntele Gugu (2.291 m) din Masivul Tarcu-Godeanu, semn de hotar, convergent, pentru cele trei provincii istorice: Banatul, Ardealul si Oltenia, care constituiau arealul spiritualitatii si politicului geto-dacilor, dar si a ceea ce avea sa fie Dacia Felix, dupa cucerirea de catre imperiu. Personajul Zalmoxis (denumire data de Herodot (484-425 i.e.n.) in 'Istorii') sau Zamolxis (dupa Strabon (63 i.e.n.-19 e.n.) in 'Geografia') pare a se regasi sub aceasta denumire de-a lungul secolelor in formele de manifestare spirituala la geto-daci, precum si la traci, cu un specific aparte pentru teritoriile nord-dunarene, prin personaje cu rol de mari preoti, care s-au identificat cu zeul suprem al carui nume l-au imprumutat. Herodot, parintele istoriei, il plaseaza pe unul din acesti Zalmoxis ca si contemporan cu Pitagora, iar pentru a-i da o dimensiune perena, adauga: 'mi se pare, insa, ca el a trait cu multi ani inainte de Pitagora'(Istorii. IV.96). Personajul Zalmoxis, contemporan cu Pitagora, era considerat un reformator, pentru ca el, prin invataturile pe care le propovaduia, a adus 'zalmoxianismul ' mai aproape de puterea de intelegere a poporului, popor care l-a cinstit ca pe unul 'vrednic de domnie', adica de a conduce, a sfatui. In baza afirmatiilor lui Herodot cu privire la Zalmoxis, despre care spune - legat de natura lui umana- ca 'fiind doar un muritor, a fost rob, in Samos, robul lui Pitagora', se pot formula cateva idei: - Cunoscand ca Pitagora (cca 580 - 500 i.e.n.) a facut calatorii de studii in Iudeea, Persia, Fenicia, Egipt, apoi Sparta si Creta, se pare ca l-ar fi intalnit pe acel epopt in zalmoxianism in calatoria din Egipt, unde, conform lui Strabon, deprinsese cunostinte astronomice de la initiatii (preotii) de acolo. Este posibil ca Pitagora si epoptul in zalmoxianism, care va deveni un Zamolxis, sa se fi apropiat ca dascal-invatacel si nu neaparat ca stapan-sclav. Trebuie subliniat ca si la epoptii in zalmoxianism calatoriile de studii erau relativ curente, daca se au in vedere cele scrise de Lucian de Samosata in 'Scitul sau oaspetele', unde este vorba de Toxaris - figura legendara- care a vizitat Atena in vremea lui Solon (sec VII i.e.n.), cu mult inaintea lui Anacharsis. - Initierea va fi durat pana la anul 531 i.e.n., cand Pitagora emigreaza in Italia meridionala, la Crotona, unde fundeaza o comunitate religioasa si politica, datorita careia cetatea obtine suprematia in regiune, devenind un model, ulterior, si pentru Tarent si Siracuza. Aici este posibil ca epoptul in zalmoxianism, devenit colaborator apropiat lui Pitagora, sa se fi 'imbogatit'(cf. Herodot. IV.95), ca dupa aceea 'sa se intoarca in patria lui, unde a cladit o casa pentru adunarea barbatilor, in care ii punea sa benchetuiasca pe fruntasii tarii, invatandu-i' (Herodot) Ceea ce pare o certitudine in relatia celor doi, este faptul ca getul a fost profund marcat de cunostiintele astronomice invatate in Egipt si la Samos, la care se adauga initierea facuta de Pitagora in matematica si filozofie. Herodot subliniaza: 'Zalmoxis avuse legaturi cu grecii si cu Pitagora, un insemnat ganditor al acestora'. Pitagora i-a transmis getului - ca o premiera pentru lumea sa - realitatea ca matematica este o stiinta demonstrativa, iar numerele, principiul, radacina si sursa tuturor lucrurilor. Atentia s-a concentrat asupra numarului 10, care aparea sub forma unui triunghi, cu laturile alcatuite din patru unitati (tetraktys) In cosmologie, Pitagora ii va fi transmis ca numarul avea un rol esential, el constituind partea rationala a universului, granita lui cu infinitul. . Ceea ce s-a pastrat din toate acestea, implantate de Zalmoxisul secolului VI i.e.n. in structura spirituala a geto-dacilor nord-dunareni, ca forma de gandire si conceptie, independent de elementele filozofice si stiintifice, a fost o profunda religiozitate. Trebuie mentionat ca in acea perioada istorica, cand noul Zalmoxis reforma religia geto-dacilor, tulburator, in intreaga lume antica se intamplau lucruri deosebite, decisive pentru istoria umanitatii: - La Babilon, in timpul lui Nabucodonosor, se construia (intre 605-526 i.e.n.) zigguratul Etemenaki, cunoscut ca 'Turnul lui Babel', in mod cert si cu rol de observator astronomic. - Traia si crea filozoful chinez Lao-Tse (604-531 i.e.n.), intemeietorul daoismului. - Traia si crea Zarathustra (599-522 i.e.n.), filozof si intemeietor al religiei iraniene. - Traia Sakya-muni, adica Gauthama Buddha (555-486 i.e.n.), intemeietorul budismului. - Traia filozoful si moralistul Kon -Fu -Tzi (551 - 479 i.e.n.), intemeietorul confucianismului. - Se scriau cele mai vechi parti ale Bibliei, parte redactate in sec. VI i.e.n. - In Capitoliul din Roma se instala un simbol de origine etrusca, 'Lupoaica', devenita simbolul cetatii Eterne . O explicatie la aparitia aceastei incredibile liste de reformatori si reforme, ar putea fi cele spuse de Diodor din Sicilia (?-21 e.n.): 'Intr-adevar, se povesteste la arieni ca Zarathustra a facut sa se creada ca o zeitate buna i-a dat legile intocmite de el. La asa-numitii geti, care se cred nemuritori, Zamolxis sustine si el ca a intrat in legaturi cu zeita Hestia, iar la iudei Moise cu divinitatea careia ii spune Iahve'('Biblioteca istorica' 1.94.2.) Dupa intoarcerea acasa, ZAMOLXE avea sa construiasca amintita 'casa' in care-i aduna pe puternicii tarii, punandu-i sa 'benchetuiasca', cert fiind vorba de mese rituale, invatandu-i ca sunt nemuritori. Aceasta 'casa' trebuie sa se fi aflat intr-o zona accesibila si frecventata. Herodot specifica, legat de casa in care marele preot facea cunoscute invataturile sale in 'adunarea barbatilor', ca era o constructie cu caracter public si aminteste ca noul Zamolxis a poruncit sa i se construiasca apoi si o locuinta subpamanteana, de uz personal, in care avea sa traiasca timp de trei ani, facand prorociri bazate pe semne ceresti si primind numele de zeu, dupa care s-a retras, 'petrecandu-si viata intr-o pestera' Intre perioada de locuire in acel centru unde era 'casa barbatilor' si retragere, din textele lui Herodot si Strabon se constata ca a existat o perioada de locuire de trei ani intr-o locuinta subpamanteana, care a insemnat prorociri pe baza de semne ceresti, ceea ce ne poate duce la concluzia ca acea locuinta ar fi putut fi un observator astronomic, construit undeva intr-o zona favorabila observarii mersului astrelor si planetelor, care nu putea fi decat un munte, devenit o zona sacra. De-a lungul timpului, au fost numeroase propuneri ale istoricilor in legatura cu 'zona sacra' sau 'muntele sacru', in mai tot lantul Carpatilor, cum ar fi Muntii Calimani (M. Sadoveanu) sau Vf. Omul (N. Densusianu). Impotriva acestor variante de amplasare a Kogaionului- muntele sfant- s-au ridicat obiectii legate de faptul ca muntele in cauza trebuia sa fie, neaparat,'un munte ascuns', asa cum pretind vechile traditii. In legatura cu localizarea Kogaionului (Cogaenum, Kogaionon, Gogaionul), trebuie amintit ca majoritatea istoricilor, urmand pe Constantin si Hadrian Daicoviciu, sustin ideea ca muntele 'Kogaionon' al dacilor este Dealul Muncelului ( Dealul Gradistei), din Muntii Orastiei, cu complexul sau de sanctuare. Istorici de seama ca C.C. Giurescu si Dinu C. Giurescu par a admite ca Cogheonul ar fi actualul munte Gugu, bazat, in principal, pe existenta unei pesteri situata aproape de varf, adusa in atentie de naturalistul Alexandru Borza in anul 1942, dar si pe o similitudine de fonetism: Cogheon, Coghen,Gugu, atat pentru munte, cat si pentru apa care curge in preajma lui (amintita de Strabon) Conform vechilor traditii, o insusire a muntelui sacru trebuia sa fie aceea de a se ascunde privirilor, dar nu intr-o banala ceata, care ar exclude ideea de supranatural. Or, un asemenea fenomen, real, a fost descris: 'acest cel mai inalt pisc al masivului Godeanu uneori se ascunde. Daca vii din Retezat spre apus si e senin si soarele straluceste in sens avantajos, Gugu poate fi invaluit in ceata, sau cine stie cum si in ce, fiindca pentru vedere apar numai cerul si orizontul, ca si cum muntele ar fi straveziu. Nu se intampla totdeauna aceasta, poate destul de rar, dar uneori muntele Gugu se ascunde.' (Victor Kernbach-'Muntele ascuns al lui Zamolxis', Romania pitoreasca nr.7/1972). Inainte de a da o explicatie acceptului de egalitate intre 'muntele sacru' si Vf. Gugu, trebuie subliniat ca este vorba de un fenomen optic de totala refractie a luminii, care se produce in anumite conditii meteo. El se datoreaza straturilor de aer, cu densitati diferite, care se 'pliaza' pe versantii estici ai muntilor din zona, in conditii de calm atmosferic local. Fenomenul, de o deosebita complexitate, poate fi explicat prin rolul de factor determinant ce-l are 'centrul de frig local', generat de prezenta a doua caldari glaciare in imediata apropiere a varfului Gugu si a varfului Cracul Pesterii, care modifica densitatea stratului de aer si, implicit, indicele de refractie. Un alt fenomen asociat acestui 'centru' este cel de drenare a nebulozitatii (ceata, nori) de pe versantul estic al celor doua varfuri sub forma unui condens in albia paraului Branului. Pe versantul vestic, fenomenul determina precipitatii, care alimenteaza paraul Izvorul Gugului. In aceste conditii, mai ales deasupra versantului rasaritean, este frecvent cer senin. Caracteristicile mentionate confera locului o trasatura de 'sacralitate', dar mai ales versantului estic ii ofera conditii ce permit observarea cerului. Conexand cele de mai sus cu afirmatia lui Strabon legata de faptul ca Zamolxis 'intemeiat pe semne ceresti, facea prorociri..', se pot avansa urmatoarele: - In perioada in care Zamolxis 'ii invata pe fruntasii tarii', in sec VI i.e.n., in zona paralelei 45, clima Europei se racise considerabil (dovada studiile de climatologie istorica, pe baza miscarilor ghetarului Fernau), rezultand si o nebulozitate accentuata si de lunga durata, ceea ce ridica probleme in privinta amplasarii unui observator astronomic. - Zamolxis a cautat un loc, de unde, in ciuda conditiilor neprielnice, sa poata observa nestingherit cerul. Acest loc a fost gasit, era 'o locuinta subpamanteana', in fapt o crevasa naturala in apropierea varfului muntelui, care a fost modificata, pentru a obtine un coridor din care se putea observa cerul intr-o anumita dechidere unghiulara. - Dupa ce lucrarea a fost terminata, Zamolxis 'dispare din mijlocul tracilor, coborand in locuinta lui de sub pamant. A trait acolo trei ani. Tracii doreau mult sa- aiba, jelindu-l ca pe un mort. In al patrulea an, el le-a aparut si astfel Zamolxis facu vrednice de crezare invataturile lui'(Herodot.IV.95). Desi vreme de trei ani a lasat sa se creada ca este mort, ca apoi sa apara iar in comunitate, se pare ca Zamolxis nu a urmarit o 'reinviere' care sa intareasca invataturile lui despre nemurire, ci cu totul altceva. Scopul autoizolarii de trei ani a fost observarea unui anumit fenomen ceresc, considerat de o deosebita importanta. Locuinta subpamanteana, ca un observator astronomic si poate ca o constructie ce permitea urmarirea astrelor si ziua, pentru ca, desi fantanarii se feresc sa o spuna, se stie ca din fundul fantanilor adanci se poate vedea si ziua licarirea stelelor, datorita reflexiei razelor de lumina sub un anumit unghi de incidenta in mediul dat. In plus, daca lumina soarelui n-ar 'estompa' in timpul zilei cerul, atunci s-ar putea observa cum in 24 de ore constelatiile zodiacului se perinda una dupa alta, la o ora si jumatate, deasupra orizontului. Terenul ales, un 'amfiteatru' cu 'amplificare' naturala, datorita orografiei locului, ar fi putut sa fi fost incinta sacra, unde, dupa reaparitie, se asista la 'revenirile' zeului si de unde acesta isi facea cunoscute invataturile si prorocirile pe baza observatiilor astronomice. Referitor la aceste cunostiinte, ele erau extrem de avansate pentru acea epoca, iar Iordanes (sec.VI e.n.), istoric al gotilor, atrage atentia ca geto-dacii, in timpul regelui Burebista si a marelui preot Deceneu, cunosteau 'teoria celor douasprezece semne ale zodiacului, cum creste si scade orbita Lunii, cu cat globul de foc al Soarelui intrece masura globului pamantesc, sub ce nume si sub ce semne cele treisute si patruzeci si sase de stele trec in drumul lor cel repede de la rasarit la apus, spre a se apropia sau departa de polul ceresc, eclipsele solare, rotatia cerului, regulile prestabilite ale astrelor care se grabesc sa atinga regiunea orientala si sunt duse inapoi in regiunea occidentala'. Este ceva, nu? Amplasarea 'observatorului astronomic' din Gugu, semnalat pentru prima data de Alexandru Borza ('Sanctuarul Dacilor',Publicatiile Institutului Social Banat-Crisana,Timisoara, 1942), permite observarea cerului pe o deschidere de cca. 160 grade, pe directa de la NE la S. In situatia data, in perioada solstitiului de iarna se putea observa Constelatia Gemenii, care prin orbita ei culmineaza deasupra orizontului de sud. Cerul nocturn din solstitiul de vara permitea observarea culminatiei Constelatiei Sagetatorului, tot deasupra orizontului sudic, ea avand orbita cea mai joasa dintre toate constelatiile zodiacului. Intre orbitele celor doua constelatii, se inscriu orbitele celorlalte constelatii zodiacale. Varful Cracul Gugului cu 'observatorul astronomic' isi primeste astfel inca o legitimitate. Trebuie subliniat ca la o incercare, astazi, de a se reconstitui 'cerul' observat de Zamolxis, ar aparea probleme majore, datorita procesiei echinoctiilor in timpul celor peste 2.500 de ani trecuti, in care punctul vernal si semnele zodiacului s-au deplasat in sens retrograd cu cca. 28 de grade fata de constelatiile zodiacale. In ce priveste 'observatorul', acesta este o crevasa amenajata in Vf. Cracul Gugului, dimensiunile fiind: lungime 10m, latime 2 m, inaltime 2-3 m, coordonatele geografice fiind 45 16' 54'' latitudine nordica si 22 42' 44'' longitudine estica, altitudinea fiind de de 2.150 m. Accesul nu este deloc facil, muntele putand fi abordat dinspre vest, dar mai ales dinspre est, unde se gasesc si astazi stanele, care acum doua milenii si jumatate 'asigurau' probabil pe cel de la 'observator'. Acolo se poate ajunge venind doar pe plaiuri, pe creste, dinspre (fapt semnificativ) Depresiunea Hateg, Valea Jiului sau Valea Cernei. Riscul secundar al varfului Gugu - Cracul Pesterii - este alcatuit din blocuri de granit dezagregate, peisajul oferit de clivajul rocilor dizlocate si pravalite de climatul aspru de altitudine, fiind spectaculos. Cu toata inaccesibilitatea muntelui si duritatea rocilor, 'pestera' sugereaza o munca titanica de amenajare, intrarea amintind de o poarta megalitica. realizarea constructiei subpamantene a marelui preot a necesitat calcule si eforturi, care nu puteau avea decat o motivatie - o credinta intensa, capabila sa mobilizeze energii spirituale si materiale la un inalt nivel.. In afara de acel 'confort astronomic' necesar, locul trebuia sa mai contina si unele simboluri ale marelui preot, cum ar fi tringhiul dreptunghic format de cele trei varfuri, posibile elemente de triangulatie pentru masuratori ceresti.

Considerat zeu, reformator al religiei sau profet, Zalmoxis intrupeaza geniul religios al daco-getilor, pentru ca, in ultima instanta el reprezinta spiritualitatea autohtonilor, a acelor stramosi aproape mitici invinsi de romani.

Literatura ii atribuie sensuri simbolice, de figura aurorala a spatiului mitic romanesc. In poemul Memento mori, Eminescu il prezinta in ipostaza de zeu razboinic:

Si Zamolxe, cu uraganul cel batran, prin drum de nouri

Misca caii lui de fulger si-a lui car

Invesmantat cu hlamida alba, Zamolxe conduce ostirea daca impotriva romanilor; portretul sau este realizat in replica la cel al lui Zeus

: Ca o negur-argintie barba lui flutura-n soare,

Pletele-n furtuna-nflate albe ard ca o ninsoare,

Colturoasa lui coroana e ca fulger impietrit,

Impletit cu stele albastre. Rasturnat in car cu rune,

Cu-a lui mana arata drumul la ostirile-i batrane

Si de dor de batalie crunt e ochiul stralucit

In poemul Gemenii apare ca zeu al armoniei, insotit de luna si soare:

In capul mesei sade Zamolxe, zeul getic,

Ce lesne urca lumea cu umaru-i atletic.

In dreapta lui sub valul de ceata mandrul soare,

In stanga-i sade luna sfioasa, zambitoare

Tot ca zeu suprem, capabil sa readuca viata in trupul inghetat de moarte este infatisat si in poemul Strigoii.

Lucian Blaga scrie o drama intitulata Zamolxe, in care abordeaza problema nasterii religiilor; subintitulata mit pagan, scrierea sa il prezinta pe Zamolxe ca profet izgonit din cetate pentru ca propavaduieste credinta in Marele Orb; timp de sapte ani traieste intr-o pestera din mijlocul padurii. Intre timp, ideile lui se raspandesc in cetate. Simtindu-se amenintat de noua religie, marele mag al dacilor hotaraste sa-l transforme pe Zamolxe in zeu. Ii comanda o statuie, iar cand profetul se reantoarce in postura de strain salbaticit gaseste lumea adunata la templu pentru a-i inalta statuia. Magul ii explica acest demers:

Poporul se razbuna

fara sa vrea fara sa stie.

Ai incercat sa-l scapi de zei

si azi iti ai si tu

un chip de piatra printre ei!

Furios pe manevra preotului, isi distruge statuia starnind revolta multimii care il ucide cu bucati din statuie. In final, lumea recunoaste in cel mort pe Zamolxe si realizeaza ca prin moartea sa le-a fost redat Dumnezeul Orb. Blaga sugereaza discret ca instituirea unei ordini religioase are nevoie de o jertfa; de altfel, in singuratatea pesterii sale Zamolxe primeste mai multe semne care ii vestesc sacrificiul.

Putine referinte antice descriu,nu intotdeauna la fel ,zeul suprem al daco-getilor,Zamolxis prezentindu-l fie ca pe o divinitate htonica ,fie personificind cerul sau prin cumul de atribute-erou civilizator,zeu mesianic,invatator si judecator al oamenilor vii si gazda cereasca prielnica si mintuitoare a mortilor,aratindu-ne deci o divinitate totala.Comentatorii istoriei dacilor au ocolit adesea tocmai elementele din care se poate deduce ,cu minima incertitudine,ca Zamolxe a fost un erou national,unul din acele personaje ilustre pe care mitologia le numeste initiati,ceea ce se intimpla de obicei in epoca de formarea miturilor,cind ,dupa disparitia sa ,eroul,care a fost invatator si judecator al poporului sau ,a fost transformat in zeu.

Izvoarele antice sint putine si incerte:

'astfel se spune ca un oarecare get,numit Zamolxe,a fost sclavul lui Pitagora.De la filosof a obtinut oarecare informatii despre fenomenele ceresti,in timpul peregrinarii sale in Egipt.Intors in patrie,Zamolxe a dobindit respectul cirmuitorilor si pe al poporului,ca talmacitor al fenomenelor ceresti.In cele din urma a izbutit sa-l convinga pe rege sa si-l faca asociat ,ca pe un om ce avea insusirea de a dezvalui vointa zeilor.La inceput i s-a incredintat doar functia de sacerdot al celui mai venerat dintre zeii lor ,iar apoi l-au proclamat zeu pe el insusi.Zamolxe si-a ales o anume pestera ,inaccesibila tuturor celorlalti,si acolo isi petrecea viata,intilnindu-se rar cu oamenii,afara de rege si de dregatorii lui.Regele ,cind a vazut ca oamenii sint mult mai supusi fata de el decit mai inainte,ca fata de unul care le da porunci dupa indemnul zeilor,i-a dat tot sprijinul.Acest obicei a dainuit pina in vremea noastra;dupa datina,mereu se gasea un astfel de om care ajungea sfetnicul regelui,iar la geti acest om era chiar numit zeu.Pina si muntele cu pestera a fost socotit sfint si asa il si numesc.Numele lui este Kogaionon,la fel ca al riului care cuege pe linga el.Apoi cind peste geti a ajuns sa domneasca Burebista,impotriva caruia divinul Cezar s-a pregatit sa porneasca o expeditie,aceasta cinste o tinea Deceneu.Iar practica pythagoreica de a se abtine de la carne a ramas la ei ca o porunca data de Zamolxe'

(Strabon,Geografia,VII ,3,5)

'Dupa aceea am aflat de la helenii care locuiesc in Hellespont si in Pont,ca acest Zamolxis ar fi trait in Samos ca sclav al lui Pitagora,fiul lui Mnesachos.Dobindind ,dupa aceea libertate,ar fi strins multa bogatie si astfel,cu averea cistigata,s-ar fi intors,printre ai sai,bogat.Deoarece tracii traiau in cumplita saracie si erau lipsiti de invatatura ,acest Zamolxe,intru-cit traise printre eleni,indeosebi in preajma lui Pitagora,omul cel mai intelept al Helladei,cunoscind astfel modul de viata ionian si niste moravuri mai de soi decit cele din Tracia,a cerut sa i se cladeasca o sala de primire unde le oferea ospete, cetatenilor de vaza; in timpul ospetelor,ii invata ca nici el ,nici oaspetii sai,nici urmasii lor,nu vor muri vreodata,ci numai se vor muta intr-un loc unde,traind de-a pururi ,vor avea parte de toate bunatatile.In tot acest rastimp ,cit isi gazduia oaspetii vorbindu-le astfel,poruncise sa i se faca o locuinta subterana.Cind locuinta a fost gata,el a disparut dintre traci,coborind in adincimea incaperilor subterane,unde a stat ascuns trei ani.Tracii l-au regretat si l-au bocit ca pe un mort.Dar in al patrulea an,a aparut iarasi dinaintea tracilor,facindu-i astfel sa creada tot ce le spunea.Iata ce istorisesc helenii ca ar fi facut.Intrucit il priveste pe Zamolxe,ca si locuinta lui de sub pamint,eu nici nu tagaduiesc toate cite s-au spus,nici nu le cred insa prea mult.Cred totusi ca acesta a trait mult inainte de Pitagora.Dar de nu va fi fost Zamolxe decit un om ori nu va fi fost decit un zeu de pe meleagurile Getiei,il parasesc'

(Herodot,Istorii,IV,95-96)

'La fel este si acum cu descintecul nostru.L-am invatat acolo,inarmata,de la unul dintre medicii traci ai lui Zamolxe,despre care se spune ca ii fac pe oameni nemuritori.Iar acel trac ma incredinta ca au dreptate confratii sai din Hellada sa sprijin ceea ce ziceau adineauri.Dar,a adaugat el,Zamolxe,care e regele nostru,dovedeste,ca un zeu ce este,ca tot asa cum nu se cuvine sa incerca a vindeca ochii fara sa fi vindecat capul,nici Sa tamaduim capul fara sa tinem seama de trup,cu atit mai mult nu trebuie sa incercam a vindeca trupul fara a cauta sa tamaduim sufletul ; pricina pentru care cele mai multe boli nu se supun artei medicilor Helladei este ca ei nesocotesc intregul,pe care ar trebui sa-l ingrijeasca,iar daca acestui intreg nu-i merge bine,nu poate sa-i mearga bine nici partii.'

(Platon,Charmides,156 d-e)-Socrate intr-un dialog platonician.-

'Zamolxe-pretindea ca lui ii daduse legile Hestia'

(Diodor din Sicilia)

Zamolxe mai este amintit de Apulius, de Lucian din Samosata,de Enea din Gaza ,Origene(Contra Celsum,III,54),Porphirius (232-304),Iamblichos,

Iulian Apostatul,Hesychios din Alexandria,

Clement Alexandrinul(Stromateis,V,213),Iordanes(Getica,V,40)

In plus ,Platon il mai compara pe Zamolxe cu hiperboreul Abaris ,socotindu-i pe amindoi mari mesteri in arta incantatiei.

Din reperele antice se poate trasa un contur al personalitatii de zeu a lui Zamolxe care ca daimon get (Herodot) avea un raport cu un sistem de mistere initiatice(magia psihomedicala-[Platon] si mitul unitatii trup-spirit[divinitate-omenire] confirmata de trimiterea la calendarul specific dacic ,si de asemenea cu trimiterea la doctrina orfica ) si de lipsa totala a thanatofobiei la geto-daci subliniaza caracterul cu desavirsire original a lui Zamolxe in panteonul lumii antice.Caracterul de zeu urano-solar este subliniat de lipsa acoperisurilor la templele dacice,zeul era adorat pe virfuri de munte(Kogaion), de ritualul funerar(incinerarea sugereaza ridicarea la cer odata cu fumul) si cu atit mai mult de ritualul trimiterii solului la Zamolxe,care soli,aruncati fiind in sus ca sa cada in sulite,se credea ca vor ajunge sus la zeu in cer nu ca umbre ci corporal(trupul lor era impiedicat sa moara avind contact cu pamintul si desigur dupa jertfa trupul era ars pe rug)

Herodot ne arata si ritualul trimiterii solului:

'tot la al cincilea an, ei (geto-dacii )trimit la Zamolxe un sol,tras la sorti,cu porunca sa-i faca cunoscute lucrurile de care ,de fiecare data, au nevoie.Iata cum il trimit pe sol.Unii dintre ei primesc porunca sa tina trei sulite(cu virful in sus),iar altii,apucind de miini si de picioare pe cel ce urmeaza sa fie trimis la Zamolxe si ridicindu-l in sus il arunca in sulite.Daca-strapuns de sulite---acesta moare,getii socot ca zeul le este binevoitor.Iar daca nu moare,aduc invinuiri solului zicind ca este un om ticalos si,dupa invinuirile aduse,trimit pe altul,caruia ii dau insarcinari inca fiind in viata. Aceiasi traci,cind tuna si fulgera,trag cu sagetile in sus,spre cer,si ameninta divinitatea(care provoaca aceste fenomene) deoarece ei cred ca nu exista alt zeu in afara de al lor'

(Herodot ,Istorii,IV,94)

Multitudinea de aspecte ne pot ajuta sa construim un portet mitic,astfel Zamolxe a fost : DAIMON GETIC(Herodot),INITIAT(Strabon,Iordanes,Herodot),MEDIC PSIHOTERAPEUT(Platon), LEGISLATOR(Diodor din Sicilia),PROFET(Strabon),MARE PREOT SI REFORMATOR RELIGIOS(Herodot,Iordanes,Strabon),ZEUL CARPATIC AL NEMURIRII(Al.Busuioceanu),ZEU TOTEMIC URS(R.Vulcanescu),ZEUL-MOS (N.Densusianu)

In linii mari doctrina zamolxiana respecta urmatoarele principii:nemurirea ca atare(Herodot) sau imortalitatea sufletului(neexistind credinta celtica in metempsihoza);vindecarea prin corelatia trup-spirit ceea ce indica omul integral(Platon);ascetismul-urmarind sa nu foloseasca nimic viu in hrana;predicarea curajului cel putin la ktistai(Strabon);cunoasterea astrelor(Iordanes);morala dreptatii si a cinstei(Herodot).

Dupa unii scriitori, Zamolxis a fost daimon getic (Herodot) sclav al lui Pytagora (Herodot, Strabon, Celsus, Origene) intelept initiat (Strabon, Iordanes), intelept prepitagoreic (Herodot), erou civilizator zeificat (Herodot, Strabon) mag si medic psihoterapeut sau rege ajuns zeu (Platon) legislator (Diodor din Sicilia), filosof savant (Iordanes), profet (Strabon), reformator religios cultural si politic (Herodot; Iordanes), mare preot al divinitatii daco-getice supreme (Strabon), personaj mort si inviat (Celsus), divinitate feminina (Suidas), Hiperboreu (Clemet Alexandrinul), Saman (E.R. Dodds), zeu dyonisiac dupa modelul Sabazius (G.G.Tocilescu) zeu celest si atmosferic (V.Parvan), zeu uranian (M.Eliade), zeu urano-solar evoluat dintr-un zeu htonic (H.Daicoviciu), zeu htonic (I.I.Russu), divinitate initiatica (T.Herseni), profet htonic, naturist si initiatic al unui zeu suprem (R.Florescu), zeul carpatic al nemuririi (Al.Busuioceanu), zeu totemic intruchipand ursul (R.Vulcanescu), un zeu care reapare periodic (Al.Popescu), Zeul-Mos (N.Densusianu, R.Vulcanescu).

Este cert ca acest cult a influentat sau a fost influentat de celti.

O data la 4(5) ani se sacrifica un sol sacrificiul nu se producea pe pamant ci in aer iar solul era ales in urma unor teste. Daca solul nu murea era invinuit si se trimitea alt sol.

Doctrina zamolxiana avea, in linii mari, urmatoarele principii:

-nemurirea ca atare (sau numai imortalitatea sufletului).

-vindecarea prin corelatia trup-suflet

-ascentismul

-predicarea curajului,mai ales la caste ktistailor, ai caror membrii erau lipsiti de teama

-cunoasterea astrelor

-morala dreptatii si a cinstei

Conturul personalitatii marelui zeu dac este absolut original in panteonul antic european, prin sistemul de mistere initiatice, magia psihomedicala, mitul unitatii spirit-trup, respectiv divinitate-umanitate (confirmat de trimiterea rituala a solului in cer), mitul unitatii astrale (confirmat de calendarul specific al dacilor) ca si absenta totala a thanatofobiei (confirmata de constiinta dacilor ca, initiati intre Zamolxe ei ajung nemuritori cu adevarat).

Urme ale cultului zamolxian se gasesc in folclorul romanesc (Mosii; Caloianul) dar dintre toate cultele antice, aceste s-a pretat cel mai mult la crestinare.Crestinismul ortodox a preluat ,odata cu enoriasii si majoritatea conceptelor zamolxiene trecerea facindu-se lin si organic.populatia locala nu a fost crestinata cu edicte sau cu forta si nici nu a cunoscut razboaiele religioase.

SIMILITUDINI

Zamolxis invata ca'nici el si nici adeptii sai,nici unul din urmasii acestora nu vor muri,ci vor merge intr-un loc anume,unde vor trai pururi si vor avea parte de toate bunataturile lumii' (Fontes ,II ,19 )

Isus Cristos invata 'cel ce crede in mine ,chiar de va muri va trai.Eu le dau viata vesnica si nu vor pieri niciodata [.] dar cei rai vor merge la osinda vesnica iar dreptii la viata vesnica' (Ev.Matei ,25,46)

Miron Diana

XII E