S.U.A, NOUA PUTERE A LUMII
A. S.U.A DE LA INDEPENDENTA LA RAZBOIUL DE SECESIUNE
Dupa castigarea independentei (1774 - 1783), S.U.A au integrat noi teritorii: Louisiana de la Franta, Oregon de la Anglia, Florida de la Spania. In urma razboiului cu Mexic (1846 - 1847), au anexat Texas, California si Noul Mexic, iar in 1867 au cumparat de la Rusia Alaska. Aceasta expansiune teritoriala a fost insotita de o crestere demografica exploziva. De la o populatie de 4 milioane de locuitori in jurul anilor 1790, S.U.A au atins in 1914 cifra de 100 de milioane, datorata in mare parte emigratiei europene. Initial emigrantii proveneau cu precadere din Europa de N si V, dar spre sfarsitul secolului s-a accentuat afluxul emigrantilor din estul Europei. Naturalizarea tuturor emigrantilor a fost rapida.
Evolutia spatiului american a fost insa inegala. Teritoriile din N - E s-au industrializat, in timp ce in regiunile sudice culturile extensive de tutun si bumbac au imprimat un caracter predominant agrar. Disparitatile dintre cele doua regiuni ale S.U.A, la care se adaugau pozitiile diferite in privinta sclaviei, au provocat razboiul de secesiune dintre statele din nord si cele din sud. Nordistii, cei care au invins in acest razboi, au impus defiintarea sclaviei si generalizarea principiilor de tip capitalist la scara intregii tari.
B. DEZVOLTAREA ECONOMICA
In a doua jumatate a secolului al XIX - lea, dezvoltarea economica a S.U.A s-a accentuat. Pana la sfarsitul secolului a fost desavarsita cucerirea Vestului Indepartat, la care au contribuit prin extinderea retelei de cai ferate si politica statului de incurajare a pionieratului.
Productivitatea agriculturii a crecut datorita specializarii accentuate si mecanizarii pe scara larga, a introducerii speciilor animaliere performante, a semintelor selectionate si a noilor metode agrotehnice.
Cea mai spectaculoasa dezvoltare a cunoscut-o insa industria, care spre anul 1900 a depasit-o pe cea a statelor europene. Astfel, S.U.A au devenit cea mai mare putere industriala si economica a lumii. A contribuit, desigur, si abundenta de materii prime: carbune, minereuri de fier, aur, arama, plumb, petrol, bumabac.
Un rol insemnat au mai avut afluxul capitalului european, in special cel englez, abundenta si ieftinatatea fortei de munca, concurenta acerba. Nu in ultimul rand, aceasta evolutie a fost impulsionata de realizarile stiintifice si tehnice mondiale, precum si de spiritul inventiv american.
Ramurile industriale care au resimtit aceasta influenta au fost cea metalurgica, electronica, chimica, alimentara, etc. Catre sfarsitul secolului, taylorismul si standardizarea au marcat trecerea la productia de masa. In paralel, concentrarea si centralizarea capitalurilor au condus la aparitia concernelor si a trusturilor monopoliste, dintre care cele mai cunoscute in epoca au fost "Standard Oil Company", fondat de John Rockefeller, care controla 90% din rafinariile de petrol, "carnegie Steel Company", care producea cea mai mare parte a otetului american. Monopoluri asemanatoare existau si in alte domenii productive, in cvel al cailor ferate si in activitatea bancara. Amploarea acestui proces a starnit reactii contrare, determinand la cumpana secoleleor al XIX - lea si al XX - lea inceputul unei campanii antitrust care consta in adoptarea unor legi antimonopoliste, lipsite insa de eficacitate reala.
C. DEMOCRATIA AMERICANA
Instaurat dupa dupa castigarea independentei si consolidat in timp, regimul politic din S.U.A a fost unul republican democratic. El s-a bazat pe constitutia adoptata in 1787 care, cu unele amendamente ulterioare, s-a mentinut in vigoare pana astazi. Aceasta prevede separarea puterilor in stat: puterea executiva revine presedintelui. Dintre presedintii americani ai epocii cei mai marcati au fost Abraham Lincoln, Thomas Woodrow Wilson, Theodore Roosvelt.
Puterea legislativa revine Congresului, alcatuit din Camera Reprezentantilor si Senat, ai caror membrii sunt alesi o data la patru ani. Votul, initial cenzitar, s-a democratizat treptat, el functionand alaturi de un larg ansamblu de drepturi di libertati. Puterea judecatoreasca revine Curtii Supreme alcatuite din judecatori numiti de presedinte si validati de Congres. Cele mai importante partide politice erau Partidul Democrat si cel Republican. In politica externa, S.U.A au inceput sa fie tot mai interesate de ansamblul continentului american si de zona Pacificului. Hawaii, Cuba, Porto Rico, Canada, Chile, Mexic, Filipine si China au intrat in sfera de influenta sau de dominatie imperiala si coloniala americana.
